Unde se duc fabricile când se duc

Fabricile Clujului bine poziţionate în oraş au căzut rând pe rând în faţa avântului imobiliar şi a reconversiei fostelor platforme de producţie în unele de servicii. Unele dintre branduri au supravieţuit demolărilor fabricilor în care erau realizate, dar în formule „eficientizate".

Unitatea specializată în producţia de mobilier masiv Libertatea a rămas parţial funcţională în paralel cu pregătirea incintei pentru noua destinaţie. Compania şi-a schimbat în 2011 proprietarul, pe parcursul anului 2012 unitatea din zona gării a început procesul de transformare (demolări şi proiectare), iar în această primăvară începe şantierul pentru amenajarea de spaţii de birouri şi servicii. O parte dintre vechile clădiri şi anexe au fost demolate, au rămas însă în picioare corpurile de cărămidă, care fac parte din planul pentru prima etapă din viitorul parc tehnologic Liberty. Fosta activitate a fabricii nu dispare complet: producţia va fi relocată, redimensionată şi reorientată. De la un maxim de 2.000 de angajaţi la cât ajunsese Libertatea în vârf de activitate, a ajuns acum la 20.

Urmează însă angajări pentru noua etapă. „Suntem în fază avansată de relocare. Brandul va exista, iar producţia de mobilă va continua. Se reorientează însă gama de produse", a explicat Nina Moldovan, director general. Noua locaţie a fabricii nu a fost încă anunţată, dar conducerea a dat un termen: ar trebui să fie funcţională până la 1 iulie. Între timp, se va lucra la primele spaţii din centrul tehnologic gândit pe fosta platformă a fabricii, care ar trebui livrate înainte de finalul anului. Fabrica şi-a început activitatea acum 143 de ani, cu producţie de piane vieneze, iar în 1949, prin comasarea mai multor unităţi producătoare de mobilier, se constituie Libertatea. Compania a devenit una privată în 1994, iar în 2011 a fost preluată de Fribourg Development, subsidiara unui fond de investiţii cipriot controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Multe dintre unităţile de producţie cu terenuri amplasate în zone bune ale oraşului au fost demolate în ultimii ani, unele pentru proiecte care nu au mai ajuns de pe planşete în şantier, altele reactivate recent. Fosta fabrică Tricotaje Someşul a fost demolată pentru a lăsa loc unui complex mixt care nu a mai fost construit (Atrium Center). În august 2009 societatea anunţa disponibilizarea a 145 de angajaţi, conducerea invocând reducerea cu până la 70% a comenzilor. Societatea a rămas la vremea respectivă cu 70 de angajaţi. În 2007, după vânzarea terenului din centru, fabrica s-a relocat pe Bd. Muncii, într-o hală de 5.000 mp şi încă 700 mp de birouri. Pe terenul de pe Bd. 21 Decembrie au demarat în acest început de an lucrările pentru un complex de afaceri, dezvoltat de fondul de investiţii NEPI şi Ovidiu Şandor, noii proprietari ai terenului.

Afacerea producătorului de textile Flacăra s-a divizat în urmă cu câţiva ani. Proprietarul societăţii Jolidon, Gabriel Cîrlig, a anunţat în 2006 că a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la LCS Conf, preluând activitatea productivă şi pe cei 1.100 de angajaţi. În martie 2008, LBBW Immobilien (Germania) a preluat terenul de 18.000 mp, dar nu a mai demarat proiectul imobiliar plănuit. Şi brandul Feleacul a supravieţuit demolării fabricilor sale de dulciuri. Amylon Sibiu a cumpărat în 2008 liniile de producţie şi mărcile producătorului clujean, pentru 500.000 de euro, de la foştii proprietari. Pe terenul de pe str. H. Barbusse se află acum în lucru un proiect de birouri. Conducerea societăţii Napochim a anunţat acum un an planuri de relocare şi de valorificare a terenului deţinut în apropierea zonei centrale. Nu se renunţă la producţie, spun proprietarii.