Unii taie, alţii pun la loc. Cum se reface pădurea Săvădislei GALERIE FOTO

„De obicei mergem acolo unde suntem chemaţi, plantăm unde s-a furat, pe terenuri degradate sau unde sunt comunităţi sărace. În acest caz, acţiunea de replantare s-a făcut pe un teren al Parohiei Reformate, de unde s-a furat cât s-a putut, şi asta nu de ieri, de azi. Dacă autorităţile din Săvădisla au fost receptive, mai puţin au fost cei de la ocolul silvic, cu un singur reprezentant, şi acela paznic de vânătoare; în condiţiile în care fenomenul dispariţiei pădurilor are loc tocmai sub ochii lor. 
 
În 24 de ore, cât timp a fost anunţul pe Facebook, s-au înscris 350 de oameni. Voiau mai mulţi, dar aveam o limită. Cei mai mulţi voluntari la un proiect au fost 1.500, la acţiunile de replantare la Sânmihaiu de Câmpie. Nici eu nu îmi explic cum vine atâta lume, poate pentru că au văzut că facem treabă serioasă. Copacii îi cumpărăm noi, dar se implică şi firme private, comunităţile locale”, explică Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social (ATS). 
 
A fost prima acţiune a filialei clujene a ATS, recent constituită. Plantarea pe 3 ha a 10.000 de puieţi de stejar, frasin şi carpen a fost derulată la apelul părintelui Attila Balazs, iar printre cei care s-au implicat se numără Casa Barolo, RomaniaOne, Cognitrom, Beard Brothers, Medimpact, Branzas sau La Tarterie.
 
„Tinerii trebuie să creadă, să primească ceva de facut şi să aibă ceva de pierdut ca să devină mai responsabili. Ei sunt cei care vor schimba apoi sisteme în mediu, sănătate, educaţie sau pe piaţa muncii. Respectul pentru natură înseamnă exploatarea resurselor naturale având în vedere viitorul.

Trebuie să gândim global şi să acţionăm individual. Tinerii învaţă să planteze puieţi, care e rolul copacilor şi al pădurii, de ce e necesar ca albiile râurilor să rămână curate, care sunt soluţiile pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dar şi să lucreze în echipă sau să coordoneze proiecte” este crezul echipei Tăşuleasa Social.
 
Organizaţia pornită din Bistriţa a început să planteze cu ajutorul voluntarilor de acum 13 ani, implicându-se îndeosebi în regiunile Transilvania şi Moldova. Printre iniţiativele sale se numără un sistem de colectare selectivă a deşeurilor în zonele rurale, prima pădure pedagogică din ţară, o şcoală de mers pe munte, revizuirea planului de management pentru Parcul Naţional Munţii Călimani, un campus de voluntariat pe Muntele Bârgăului.

ATS promovează voluntariatul, respectul pentru natură, educarea tinerilor prin exemple practice, dezvoltarea curajului civic în rândul acestora tinerilor prin implicarea lor în probleme sociale şi de mediu. Din board-ul său fac parte personalităţi precum actorul Marcel Iureş, fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, Don Lothrop, Bogdan Brânzaş şi Cătălina Anton Duhanes.  
 
Voluntariatul prinde rădăcini în mediul bancar

Banca Transilvania şi Asociaţia MaiMultVede vor organiza pe 5 noiembrie o acţiune de voluntariat pentru plantarea "Pădurii oamenilor întreprinzători". Împădurirea cu stejari a 3 ha, a doua acţiune derulată de banca din Cluj în acest an, va avea loc în Jegălia (Călăraşi). Cu ajutorul voluntarilor vor fi plantaţi 20.000 de puieţi. În perioada 2014-2016, BT şi ATS au desfăşurat trei acțiuni ample de plantare a "Pădurii Transilvania", între Cluj şi Bistrița-Năsăud, ceea ce a însemnat 120.000 de puieți, 30 ha de pădure nouă şi implicarea a 5.000 de voluntari.  
 
Clujul, capul ilegalităţilor silvice
 
Un raport al Direcției Silvice Cluj (DSC) menţiona că în perimetrul său există 113.740 ha de pădure, dintre care 60.325 ha de stat și 53.415 ha particulare. “Unele dintre suprafeţele cele mai accesibile, cu specii valoroase cum ar fi gorunul şi fagul, au fost exploatate excesiv, în timp ce în cazul celorlaltor specii exploatarea a fost mai raţională”, conform DSC.

În perioada 2013-2014, în România s-au tăiat ilegal 1,01 milioane mc, de două ori mai mult decât în 2009-2011, cu 452.842 mc, potrivit unui raport al Greenpeace International. Transilvania era principala sursă de tăieri ilegale, cu 80% din prejudiciul creat în România. Judeţele Cluj (37%), Alba (23%), Maramureş (18%) înregistrau cele mai multe astfel de ilegalităţi.