Untold a adus la Cluj 52 de milioane de euro

Untold a adus la Cluj 52 de milioane de euro
Festivalul de muzică electronică şi mitul lui Dracula vor fi cele mai folosite instrumente pentru a atrage turiştii în zona Transilvaniei.

„Ne-am dat seama de potențialul pe care îl putem avea ca ambasador al Transilvaniei și al României. Festivalul este un produs de entertainment, dar generează și un flux foarte mare de turiști. Este practic singurul din Europa care se desfășoară în centrul unui oraș. Avem toate aceste trei facilități, Cluj Arena, Sala Polivalentă şi Parcul Central, într-un singur loc, astfel că ele pot fi exploatate corespunzător.

La prima ediţie am avut 240.000 de participanţi, apoi 300.000, cu un trafic zilnic de 70-80.000. 25% au fost sunt clujeni, iar 15% din alte ţări. Numărul străinilor s-a dublat, de la 15.000 la 30.000 anul acesta. Veniturile generate de festival pentru agenţii economici din Cluj, adică operatori de turism, structuri de cazare, restaurante, transport în comun, s-au majorat de la 20 de milioane de euro la 32 de milioane anul acesta.

Ne-au mărturisit taximetriştii că în patru zile au câştigat cât într-o lună, şi-au făcut vacanţa din aceşti bani. Chiar dacă zona este blocată pentru această perioadă şi au fost nemulţumiri, câştigul pentru oraş este înzecit. Un participant extern cheltuieşte 65 de euro pe abonament, dar încă 1.000 de euro pentru cazare şi masă”, subliniază Adrian Chereji, director de marketing al Festivalului Untold.

Promovare anuală de 1 milion de euro pentru Untold

„Noi am fixat un preţ mic de abonament faţă de festivaluri de aceeaşi talie din Europa - la Sziget abonamentul este 450-500 de euro - dar trebuie să îl adaptăm pieţei din România, restul fiind suportat de partenerii noştri. Aceasta în condiţiile în care am avut primii cinci DJ ai Europei, nici Tomorrowland nu a avut o asemenea reţetă. Acum stăm bine, dar în următorii doi ani va fi tot mai greu să menţinem ştacheta pentru că şi alţii, mai de la sud, au ambiţia să facă un astfel de eveniment. În consecinţă, autorităţile locale trebuie să se implice. 
 
Este cel mai bun produs pe entertainment din România, iar noi am atras atenţia asupra ţării noastre atât prin campania "Pay with Blood", cât şi prin "Transilvania All Inclusive", folosind mitul lui Dracula într-o alăturare jucăușă. Am mai venit cu o premieră mondială, brăţăra de acces la festival care oferă reduceri la poate cea mai cunoscută regiune de pe glob.

Bugetul nostru anual de marketing şi de promovare se ridică la 1 milion de euro. Din păcate, în unele situații autoritățile locale din Ardeal nu au avut pârghiile necesare pentru a concretiza această comunicare, dar am avut deschidere la Bran, Oradea, Salina Turda. Această campanie trebuie dezvoltată pentru că ea are un potențial extraordinar”, spune Chereji. 

2 milioane de pasageri la aeroport
 
„La Cluj-Napoca am reușit să avem o creștere constantă a turismului în ultimii ani datorită mediului privat și universitar, dar şi prin proiecte de infrastructură precum reabilitarea centrului istoric, Sala Polivalentă, modernizarea Parcului Central și a Centrului de Cultură Casino, dezvoltarea Aeroportului Internațional Avram Iancu. Ne apropiem de 2 milioane de pasageri la aeroport în acest an. Cluj Arena, construit în parteneriat cu guvernul, a contribuit la înmulțirea evenimentelor dar și a creșterii amplorii lor. 
 
Am participat la târgurile internaționale de turism de la Berlin, Tel Aviv, Milano, dar și la Bucureşti. Programul Cluj - Capitală Europeană a Tineretului a dus la creșterea numărului de turişti cu peste 20%, dar şi în 2016 vom avea o evoluţie similară la acest indicator. Capacitatea de cazare, nu numai în reşedinţa de judeţ, dar şi pe o rază de 50-60 km s-a dovedit a fi insuficientă pe timpul marilor festivaluri, Untold, TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park.

Creşterea numărului de turişti a fost constantă la noi, chiar şi în timpul crizei. E drept că durata medie de şedere nu e spectaculoasă, dar e în creştere, şi nu numai pentru business, ci şi pentru loisir”, afirmă Ovidiu Cîmpean, directorul Direcţiei evenimente publice din Primăria Cluj-Napoca.

Dracula aduce străinii în castele
 
Potrivit statisticilor companiei Google, judeţele din Transilvania ocupă o poziţie importantă în topul căutărilor turistice în România, după Delta Dunării şi zona Braşovului. „47% dintre oameni spun că vor să călătorească pentru a experimenta cultura locală, iar aici avem un mare potențial: dacă mergi de la Constanța la Oradea, vezi foarte multe lucruri noi: mâncarea, cultura, oamenii, chiar limbile.

Iar Clujul se încadrează în această categorie. Castelul lui Dracula a devenit foarte căutat pe internet în urma campaniei de promovare a Transilvaniei a site-ului Airbnb, de ce să nu profite cineva şi să organizeze o seară de Halloween într-o anumită localitate. Eventual să aducem vizitatori în alte castele din România”, relevă Ana Sipciu, industry manager al Google România.

Aplicaţie în loc de cheie de cameră la hotel
 
5% din căutările globale pe Google, din cele 3,5 miliarde de accesări pe zi, sunt pentru călătorii. Europa este continentul cu cei mai mulţi turişti internaţionali; în anul 2030 numărul acestora va ajunge la 2 miliarde. Pentru România numărul căutărilor pe Google ca ţară de destinaţie a crescut cu 22% în perioada 2013-2016. 
 
„Cele mai multe accesări se fac de pe dispozitivele mobile, Google Maps este optimizat în primul rând pentru acestea şi apoi doar pentru calculatoare. Din păcate, România este încă o ţară destul de rurală, cu o penetrare scăzută a internetului, chiar dacă străinii ne laudă wireless-ul din oraşe.

Piața turistică românească nu este suficient de promovată, există o problemă inclusiv la limbile în care sunt concepute site-urile. Platformele online le permit oamenilor să facă singuri orice, ei vor să aibă toate instrumentele ca să organizeze o vacanţă, fără să intre deloc în contact cu un operator uman. 
 
Punctele forte ale unei companii sunt acum viteza şi mobilitatea. Lanţul Starwood le trimite pe Facebook un cod de deschidere a camerei de hotel, te duci direct acolo, nu mai ai nevoie de cheie. Airbnb a ajuns a treia platformă de rezervări din lume fără să aibă un sediu fizic, iar Uber reprezintă deja o concurenţă nu numai pentru taximetrişti, ci şi pentru companiile de închirieri de maşini, chiar pentru călătoriile de afaceri”, spune oficialul Google.

Nu ne putem bate cu turcii

Președintele Autorității Naționale pentru Turism (ANT), Anca Pavel-Nedea, îndeamnă actorii clujeni din acest sector să se îndrepte spre promovarea pe internet, în lipsa resurselor financiare necesare. „Nu va veni nicio autoritate supremă să bage în România nu știu câți bani, nici ANT nu îi are, de aceea ne trebuie o strategie sustenabilă pe termen lung pentru anumite destinații. De aceea ANT nici nu a apelat la mari companii de consultanță.

Nici nu avem asemenea produse turistice care să aibă un asemenea ecou încât să producă cifre foarte mari, precum în țările avansate. Litoralul românesc nu poate fi în competiție cu Turcia deoarece nu putem construi resorturi uriașe, nu putem avea regim all inclusive generalizat fiindcă nu avem clima de acolo.

Oamenii de la noi sunt altfel decât în alte țări, ceea ce e fantastic, dar nu reușim să capitalizăm acest lucru. Nu avem un hub aerian precum Istanbul, dar nici autostrăzi și drumuri pentru destinații montane.
 
La noi s-au construit multe active hoteliere fără a avea resursa umană necesară, acum angajatorii spun că nu găsesc angajaţi bine pregătiţi, iar absolvenţii, că nu îşi găsesc loc de muncă în turism. Clujul este foarte căutat, se confruntă deja cu traficul aglomerat, dar nu are o strategie de dezvoltare a turismului în zone adiacente pe care le putem folosi atunci când centrul este suprasaturat.

De ce nu vă dezvoltați în jur, să îi arătați ceea ce trebuie potențialului investitor? Mai avem nevoie de încă 10 ani ca să ajungem în rândul celor buni din zona de mijloc a turismului. Ne-am poziționat ca o țara sigură, acum se caută turismul de aventură, turismul rural, oamenii nu mai vor să stea în hotel, pentru că acesta îi ține departe de locuitorii din zonă”, susţine Nedea.

Internet, din lipsă de bani
 
Ea îndeamnă operatorii să se îndrepte spre soluţii mai puţin costisitoare. „Dezvoltați-vă echipe de new media, pentru că nu aveți bugete uriașe, astfel puteți pune rapid pe hartă o destinație. Internetul a schimbat turismul, deci puteţi viraliza orice idee, orice idee. Impactul este pentru o masă largă, fără limită, într-un ritm extrem de scurt.

Strategia ANT este de a înfiinţa organizații de management integrat al destinației (OMD). Trebuie să fii inteligent în business, să ai grijă în ce fel se dezvoltă destinația, altfel nu poți să ai creștere în turism. Mediul universitar are un rol foarte important, de mediere a unor diferiți actori din viitoarele OMD. Acestea vor derula strategii de promovare integrată, strategii de marketing. Viitoare programe care să creeze specialiști”, spune preşedintele ANT. 

ANT şi-a prezentat la Cluj Arena viziunea cu privire la înființarea OMD, care să contribuie la creșterea competitivității destinaţiilor din punct de vedere turistic. Cu această ocazie, Google România a făcut cunoscute oportunitățile pe care le oferă instrumentele de marketing online și a conturat profilul călătorului digital. În cadrul conferinței „Managementul destinațiilor” au fost prezentate modele de bune practici în dezvoltarea și promovarea unor destinații turistice autohtone din zone precum Alba Iulia, Ţara Haţegului, Mara-Cosău sau Constanţa.

Doar 40% din absolvenţi ajung în turism 
 
„Din păcate, suntem sub 40% în angajabilitatea în turism a absolvenților, ceea ce este o veste tristă. Angajatorii trebuie să fie deschişi la propunerea ca studenţii să facă practică la ei, astfel angajabilitatea va creşte. Țintim o angajabilitate de 100% a absolvenților noștri. Suntem un oraș care se definește ca universitar și va reuși să scoată Clujul și România ca destinație turistică”, relevă Cristina Bolog, şef departament geografie umană şi turism din Universitatea Babeș-Bolyai.  

Comenteaza