Urbaniştii au blocat turnul milionarilor

Motivul pentru care proiectul a fost retrimis la analiză ţine de o neconcordanţă între o hotărâre de consiliu local (CL) şi planşele prezentate. Arhitecţii din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) susţin că un imobil de asemenea dimensiuni pe o parcelă de 1.000 mp dintr-o intersecţie, într-o zonă unde predomină casele, ar crea disfuncţiuni.

Imobilul de 12 etaje pentru birouri şi servicii ar urma să fie realizat la intersecţia străzilor Ploieşti şi Constanţa. Planul Urbanistic de Detaliu care reglementează clădirea Europa Business Center (EBC) a fost aprobat printr-o hotărâre a CL încă din martie 2009, cu toate că, încă de la primele propuneri ale beneficiarilor, unii dintre urbanişti şi-au exprimat rezerve privind viabilitatea proiectului. Acesta a ajuns din nou în atenţia CTATU la şedinţa de ieri, după ce la analizarea documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire s-a constatat că una dintre planşele depuse prevede un singur acces la viitoarea clădire, în vreme ce hotărârea CL ce viza proiectul menţiona crearea a două accese, după cum a explicat primarul interimar Radu Moisin. El a precizat că Serviciul de siguranţă a circulaţiei a dat avizul pentru un singur acces.

Reprezentantul EBC care a prezentat proiectul a susţinut că această chestiune a fost clarificată la o altă şedinţă, explicând că din punct de vedere tehnic soluţia posibilă este realizarea unui singur acces. "Nu se poate realiza accesul din str. Ploieşti. Există patru elevatoare auto prevăzute, care vor rezolva accesul la parcări. Avem două niveluri de subsol, şase locuri de parcare în plus faţă de necesar, iar regimul de înălţime a scăzut de la 15 la 12 etaje", a spus proiectantul. Arhitectul Adrian Iancu, din CTATU, a menţionat că viitoarea clădire va duce la blocarea unei intersecţii a oraşului. "Vin 10 maşini înainte de ora 09:00, când oamenii vor ajunge la birouri, şi până aşteaptă elevatorul se blochează o bandă", a prezentat Iancu un posibil scenariu.

"Parcela este mult supraîncărcată, e o parcelă de colţ unde propuneţi P+15, P+12, într-o zonă unde predomină clădiri de un etaj. Eu sunt împotriva proiectului în ansamblu, iar dacă există o formulă administrativă (invocarea unei nerespectări de HCL, necesitatea de a se întocmi un alt Plan Urbanistic - n. red.) să se facă asta - cred că acest proiect ar trebui rediscutat", a spus arhitectul Şerban Ţigănaş, membru al comisiei. Împotriva proiectului s-a declarat şi arhitectul Eugen Pănescu, care a reamintit că propunerea EBC viza un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 9, cu mult peste posibilităţile de construire acceptate în municipiu până la avizarea turnului ImoFinance. Pănescu a fost unul dintre criticii vehemenţi ai proiectului încă de la vremea discutării variantelor sale anterioare. "Acest proiect e bazat pe o păcăleală. Este o mârşăvie promovată pe «interese civice» de către beneficiari, care a trecut de CL fiindcă probabil mulţi dintre cei de acolo nu şi-au dat seama ce înseamnă un CUT de 9", a spus Pănescu.

Toţi specialiştii prezenţi (Ţigănaş, Pănescu, Iancu şi arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică) au votat împotriva proiectului. Acesta va fi trimis spre dezbatere consilierilor locali. Beneficiarii proiectului susţin că acesta ar trebui să nu întâmpine probleme în autorizare. "Şi pe fond, şi pe formă lucrurile sunt în regulă. Există toate avizele necesare. E doar o chestiune administrativă de rezolvat, o chestiune strict jurdică - de consemnare a unei decizii", a spus Iosif Pop, preşedintele ImoFinance. "Dacă domnul Pănescu va dori să facă în scris aceste afirmaţii, îmi va da ocazia să îl întreb pe ce se bazează. Imobilul s-a redus de la 15 la 12 etaje, aşa că oricum şi coeficienţii s-au mai dus în jos. Pentru centrul financiar-bancar despre care s-a mai discutat erau propuse patru locaţii, iar în Consiliul Civic Local (CCL) am discutat probleme de dezvoltare a oraşului, nu despre un proiect sau altul", a precizat Iosif Pop.

Acesta, care face parte şi din CCL, a promovat ideea creării la Cluj a unui centru financiar-bancar, o zonă de clădiri înalte unde să aibă sedii instituţii din domeniu. "Administraţia poate să susţină locuri de muncă şi investiţii cu o abordare profesională şi strategică diferit, mai deschisă", a completat Pop. Conform HCL din martie 2009, prin Planul Urbanistic de Detaliu se reglementează amplasarea pe parcelă a construcţiei, retrasă cu 3,5 m de la aliniamentul str. Constanţa, asigurând posibilitatea lărgirii la patru benzi a străzii şi pe aliniamentul str. Ploieşti. Procentul de Ocupare este de 76,2%, iar CUT acceptat, de 9. Terenul pentru clădirea de 12 etaje are o suprafaţă de doar 1.050 mp. EBC îi are ca asociaţi pe Matei, Monica şi Antonia Miko, societăţile ImoInvest şi ImoFinance. Ultima reprezintă o asociere de zeci de investitori, printre care Mircea Ilea, Radu Şter, Sorin Ghiţe, Valentin Nicola, Vasile Sabău.