Numai pentru instalarea tinerilor fermieri, Grupul de Acţiune Locală (GAL) Valea Someşului a reuşit să perfecteze 23 de contracte, în valoare de 704.000 de euro, iar pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii, trei contracte, de 337.000 de euro. Strategia prevede şi atragerea de fonduri de 348.000 de euro pentru promovarea activităţilor turistice, de 796.000 pentru dezvoltarea satelor, de 225.000 pentru fermele agricole de semisubzistenţă, de 396.000 pentru asistenţă tehnică.
„Am pornit de la ideea că mai bine finanţăm anual zeci de afaceri agricole mici cu câte 1.500 de euro, timp de cinci ani, ca la 1-2 capre fiecare să îşi mai cumpere alte 10, iar de la 1 ha de teren să ajungă să cultive încă 5, decât să direcţionăm toată suma unei mari companii agricole care să le râdă în nas oamenilor că deţin atât de puţine animale. Este important nu doar să aduni fermierii locali, ci şi să le asiguri finanţare şi piaţă de desfacere, iar în etapa următoare, chiar un centru de prelucrare, pentru o valoare adăugată mai mare”, crede preşedintele asocierii, Ionuţ Ilieş.
De la 1 tonă de miere, întreprinzătorii someşeni au ajuns să producă împreună 22 de tone, iar preţurile de achiziţie a produselor apicole s-au triplat. Acum sătenii de pe Valea Someşului lucrează la un brand care să grupeze produsele tradiţionale, dar şi la viitorul magazin online. Sub siglă va fi ataşat numele producătorului. Asocierea va avea mai multe divizii, două fiind deja funcţionale. Cea apicolă este reprezentată de o cooperarativă ce va dispune de spaţiu de ambalare pentru export, magazin de prezentare, sală de conferinţe, spaţiu hotelier cu trei camere pentru oamenii de afaceri. La faţa locului va fi servit inclusiv un mic dejun cu miere.
Pereţii unor stupi sunt transparenţi, iar copiii din sate pot vedea activitatea muncitoarelor insecte pentru a putea deveni apoi albinarii cooperativei. Din producţia obţinută, fermierii vor folosi 30% pentru cheltuieli, 30% va fi livrată cooperativei şi 40% le va rămâne lor, pentru a avea ce prezenta oaspeţilor. Unul dintre produsele cu care ies în faţă îl constituie polenul de salcie, din care întreaga cantitate pusă la bătaie la un târg de specialitate la Braşov, 300 kg, s-a vândut în numai jumătate de oră. După acest prim succes de public, comenzile s-au dublat.
Secţiunea de prelucrare a merelor pentru suc natural este la început, dar deja someşenii au primit o comandă foarte mare din Anglia pe care nu au putut-o onora integral. „Au venit la noi cei din Clusterul Agro Transilvania, care au reuşit deja să ducă produsele locale din Cluj pe rafturile hipermarketurilor, şi ne-au spus: daţi-ne cantitate şi frecvenţă! Răspunsul nostru a fost că noi nu putem livra aceeaşi miere tot timpul anului deoarece ea diferă de la un fermier la altul, în funcţie de mediu sau de sezon. Doar 100 kg vom produce cu un gust, apoi va fi cu alt gust, dar unul extraordinar”, spune Ilieş.
Strategia GAL este de a dezvolta economic zona, de a aduce specialişti şi de a valorifica produsele la oraş şi chiar în străinătate. De altfel, agricultorii someşeni au fost deja invitaţi în Germania şi Franţa, la manifestări de gen. Pe de altă parte, GAL a preluat în custodie Peştera Măgurici, alături de Clubul de Speologie Baia Mare, pe care o va include în traseul turistic alături de componenta culinară. Asocierea are sediul în Ileanda şi mai cuprinde comunele Băbeni, Câţcău, Gâlgău, Letca, Lozna, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Surduc, Vad, Zalha. Ponderea o reprezintă sectorul privat, dar există şi primării, şi organizaţii nonguvernamentale.
Cheia succesului: parteneriatele
Parteneriatele între unităţile administrativ-teritoriale pentru crearea de proiecte strategice în perioada 2014-2020 au fost promovate de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest în cele şase judeţe: Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj. Scopul programului este de a facilita transferul de expertiză în vederea realizării de parteneriate regionale și europene care să susțină dezvoltarea integrată a regiunii. Principalele aspecte dezbătute au fost strategiile de dezvoltare, rolul parteneriatelor în creşterea economică regională, mamagentul de proiect şi financiar. Printre experţii invitaţi în faza finală se numără Mihai Busu, Dan Haţieganu, George Tambozi, Cătălin Dobrea, Bucur Ionică, Mihail Ivan, Titus Lipovan.
