Viaţă grea pentru hotelieri: unităţi mai multe, sejururi mai scurte

Evoluţia diferită a celor doi indicatori arată o piaţă tot mai dificilă pentru jucătorii hotelieri locali: creşterea numărului de unităţi de cazare, activitate "la negru", sejur mai scurt petrecut de fiecare client în judeţ.

În prima jumătate a anului, numărul de sosiri ale turiştilor străini în judeţul Cluj a crescut la 29.115 faţă de 26.839 (în semestrul I din 2011), potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică. Pe de altă parte, indicele de cazare înregistrat pentru hotelurile din judeţ a scăzut de la 23% la 21,8%. "Se poate ca numărul de sosiri să fie mai mare, dar, în acelaşi timp, sejurul petrecut de turişti să fie mai scurt. Dacă un client nu mai stă 4 nopţi, ci una-două, acest fapt se va reflecta în gradul de ocupare al unităţii. Spre exemplu, în cazul nostru, dacă anul trecut rata medie de sejur era 2,95 nopţi, în 2012 aceasta este de 2,1 nopţi. De asemenea, la Cluj s-au mai deschis hoteluri noi în ultima perioadă, Akantus, Grand Hotel Italia, Univers T şi Napoca, au fost ambele renovate", a menţionat Camelia Silveşan, director al reţelei care include unităţile Capitol, Capitolina, Hotel Central şi Aparthotel Gutinului. Cu noii jucători instalaţi în municipiu, piaţa din 2012 este mult mai dificilă faţă de anul trecut. "Oferta este foarte apropiată - diferenţa de tarife între hotelurile de categorii diferite este foarte mică", a completat Silveşan.

Alături de numărul mai mare de camere disponibile în acest an în hoteluri, piaţa neagră este o altă posibilă explicaţie pentru faptul că numărul de sosiri ale turiştilor străini nu se regăseşte statistic în creşterea gradelor de ocupare ale unităţilor de cazare, aminteşte Călin Buzoianu, coproprietar al hotelului Opera Plaza. "Evoluţia numărului de sosiri nu este una spectaculoasă, care să dea mari motive de entuziasm, dar măcar nu e descreştere. Vorbim de plus de la 26.000 la 29.000 pentru un judeţ. În Italia, în 2008, 35 de milioane de italieni au plecat în concediu, în 2011 - 28 de milioane, anul acesta - 22 de milioane. În luna august intră 10 milioane de turişti străini în ţară. Acestea sunt cifre", spune Buzoianu. "Noi (la Opera Plaza, n. red.) am stat destul de bine în acest an, avem un grad de ocupare de peste 50%. În cea mai proastă lună, august, am ajuns la 54%", a completat acesta. Clienţii vin aici din trei motive principale: afaceri, tranzit sau activităţi legate de centrul universitar Cluj. "Piaţa locală trăieşte datorită turismului de afaceri. Există şi componenta universitară care generează activitate - părinţii studenţilor străini se regăsesc printre clienţii hotelurilor din Cluj. Turismul de agrement este aproape inexistent", subliniază Buzoianu.

De fapt, aceasta este una dintre problemele principale identificate de proaspăt înfiinţata Asociaţie pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean. Astfel, Clujul ar trebui transformat din oraş de tranzit în destinaţie turistică, iar durata sejurului vizitatorilor, foarte redusă în acest moment, ar trebui să crească, a explicat Martin Bikfalvi, preşedintele asociaţiei. Deocamdată, potrivit datelor din piaţă, aproximativ 90% din activitatea hotelierilor este asigurată prin turism de business (puternic afectat de criza economică) şi de tranzit, iar durata medie pe care un turist o petrece la Cluj este de doar 1,5 zile

La nivel naţional, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada primele şapte luni ale anului au însumat 4,1 milioane de lei, în creştere cu 12,6% faţă de cele din perioada respectivă din 2011, arată Institutul Naţional de Statistică. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,9% din total, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,1%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 24,1%. La hoteluri s-a înregistrat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 29,8%. Majoritatea vizitatorilor străini de la punctele de frontieră provin din ţări situate în Europa (94,1%).

Cum se cuantifică sosirea

Sosirea unui turist într-o unitate de primire turistică cu funcţiuni de cazare se înregistrează atunci când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.