Vinurile de autor produse de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în podgoria sa de la Drăgăşani au ajuns la Cluj, după negocieri care au durat un an, conform informaţiilor ZIUA de CLUJ. Aici vor fi livrate anual 1.400 de sticle, însă doar patru-cinci restaurante le vor avea pe mese, fiind vorba despre colecţii limitate.
Podgoria de la Drăgăşani a guvernatorului se întinde pe 40 de hectare, însă recoltarea se face doar de pe 30. Casa Isărescu produce şase soiuri, dintre care două au ajuns deja la Cluj: Negru de Drăgăşani şi Crâmpoşie Selecţionată, ambele seci. Produsul de elită al guvernatorului este Cabernet Sauvignon, alte vinuri fabricate de Isărescu fiind Tămâioasa Românească şi Vinul Casei. Preţurile de depozit ale acestora vor fi cuprinse între 20 şi 51 de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată, dar în restaurantele clujene, care lucrează cu adaosuri comerciale mai mari, vor ajunge şi la 150 de lei, la Cabernet Sauvignon.
"Strugurii care se fac la Drăgăşani sunt cu potenţial limitat, deoarece există puţin material genetic pe piaţă, deci îţi trebuie curaj să produci asemenea vinuri. Acestea sunt soiuri vechi, care de obicei au probleme pentru că sunt puţin rezistente la boli şi la dăunători. Există ani în care nu dau rod şi ani mai buni. Ai puţine şanse să obţii un Cabernet Sauvignon la o calitate decentă într-un an ploios. Crâmpoşie Selecţionată are o producţie mică; nu rezistă la ger, deci trebuie să îngropi viţa, însă nu oricum. Nici dacă reuşeşti să o îngropi nu eşti sigur că se fac strugurii. Crâmpoşie este şi autosteril, adică nu poate fi fecundat cu polen de la aceeaşi plantă", susţine Delia Banga, director al reţelei Crama Noastră, care va comercializa la Cluj vinurile guvernatorului.
Negocierile pentru aducerea Casei Isărescu la Cluj durează de aproape un an fiindcă, pentru a semna un contract cu firma guvernatorului, comerciantul trebuie să se prezinte personal la faţa locului, după care urmează un proces dificil de selecţie. Aceste vinuri se vindeau până acum doar la Drăgăşani, în Vâlcea şi la Bucureşti, dar în foarte puţine restaurante, sau online. Contractul încheiat pentru Cluj prevede livrarea a 700 de sticle la două luni. Fiind vorba despre vinuri de autor, cel mult patru-cinci restaurante vor fi selectate pentru a-l pune în vânzare. Prima unitate care l-a solicitat este restaurantul Agape, iar următoarele le vor avea listate din sezonul de toamnă. Din vinul Cabernet Sauvignon s-au adus 30 de sticle la Cluj, ediţiile 2008 şi 2009, dar s-au epuizat deja.
Piaţa vinului în România este de 160.000 hl/an, din care cele premium şi superpremium reprezintă 2.500 hl. Cele mai apreciate soiuri autohtone sunt Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin sau Şarba, iar dintre cele internaţionale, Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc. Printre exportatorii de vinuri premium se numără Crama Davino, Agricola Ştirbei, Cramele Recaş, dar vinurile sunt livrate doar în cantităţi foarte mici, îndeosebi în ţările fără tradiţie în producţia lor: Germania, Marea Britanie, Elveţia, Japonia. Pe de altă parte, ţara noastră importă vinuri premium din Franţa, Italia, Spania, Ungaria, America de Sud/Nord, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia. Ele costă la magazinele specializate, în medie, 8-10 euro, însă cele în ediţii limitate, cu o vechime de câteva zeci de ani, pot ajunge la câteva sute de euro.
Noul val atacă
O serie de producători locali vin din urmă şi încep să îşi facă loc pe piaţa locală după ce au investit în calitate. Printre cei care şi-au făcut strategii pe termen lung, vizând fidelizarea clientului, nu neapărat câştigul imediat sunt Cramele Rotenberg, Crama Basilescu, Domeniile Săhăţeni, Crama Budureasca, Casa Olteanu. Unii sunt impulsionaţi de finanţatori străini, alţii şi-au făcut deja ucenicia la marile companii. Aurelia Vişinescu a plecat de la Cramele Halewood, apoi a demarat o afacere proprie, Domeniile Săhăţeni, unde a primit o medalie de aur la Bruxelles, cu un vin Merlot, iar Crama Budureasca, deţinută de Sebastian Ghiţă, manager Realitatea TV, a fost premiată cu argint în Belgia.
