Departament istoric al Facultatății de Litere din cadrul UBB Cluj, DESFIINȚAT după un secol de existență

Una dintre cele mai vechi și mai prestigioase structuri academice ale Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și-a încheiat oficial existența. O catedră care există în mod autonom încă din 1919 este ştearsă, "administrativ", din structura Literelor clujene.

Profesorul UBB, Dumitru Cornel Vilcu, în cadrul Departamentului de Limba Română de la Facultatea de Litere, și-a exprimat indignarea față de această decizie pe pagina de Facebook. Cu 20 de voturi „pentru” din 28 de membri prezenți, Consiliul Facultății de Litere a decis desființarea Departamentului de Limba Română și Lingvistică generală, înființat încă din 1919, continuator al tradiției filologice clujene.

”Astăzi, 9 septembrie 2025, cu votul "pentru" a 18 membri din 28 prezenţi, Consiliul Facultăţii de Litere a UBB a adoptat propunerea de DESFIINŢARE a Departamentului meu. O catedră care există în mod autonom încă din 1919 va fi astfel ştearsă, "administrativ", din structura Literelor clujene.

Se încheie aici istoria unuia dintre primele departamente ale Universităţii Babeş-Bolyai, departament moştenitor şi continuator al unei tradiţii de excelenţă care include nume fundamentale pentru ştiinţele filologice româneşti, ardelene şi locale (nu degeaba s-a vorbit mereu, în mediul literaţilor, de "şcoala de la Cluj"). Îi găsim în această istorie, de la primul Rector al Univesităţii Babeş, Sextil Puşcariu, trecând prin generaţie după generaţie de mari lingvişti, istorici ai limbii, gramaticieni pe Drăganu, Macrea, Paşca, Todoran, Zdrenghea, Draşoveanu şi, mai aproape de noi şi din fericire încă alături de noi, pe G.G. Neamţu, Mircea Borcilă sau Carmen Vlad.

În urma desfiinţării Departamentului, colegii mei şi cu mine, de acum "foşti" membri ai acestuia, vom fi absorbiţi într-un altul. Nu a existat niciun fel de analiză de performanţă, fie ea didactică, fie de cercetare, care să justifice o atare măsură, nicio evaluare de ordin financiar sau care să ţină cont de specificul de predare al departamentelor noastre, din care să rezulte motivele specifice sau logica particulară a acestei absorbţii.

Ca "amănunt" foarte important: reorganizarea tuturor celorlalte departamente a fost făcută cu acordul membrilor respectivelor colective; în cazul nostru, în mod UNANIM, membrii AMBELOR departamente (în total, 23 de persoane) au notificat cu argumente clare, sub semnătură individuală, anterior şedinţei în care s-a luat decizia, conducerea Facultăţii că RESPING/ se OPUN acestei măsuri de reorganizare "administrativă".

Acestea sunt faptele scurte şi brute. Mulţi dintre voi, prieteni, ştiţi deja istoricul opoziţiei noastre intrainstituţionale, dar şi publice, la propunerea iniţială a unei fuziuni forţate cu Departamentul de limbi slave. După o vară de memorii şi răspunsuri din partea conducerii Universităţii, rectorul în exerciţiu, prof. dr. Adrian Petruşel - căruia îi mulţumim pe această cale - a solicitat găsirea, în Litere, a unei alte soluţii decât asocierea limbii române, limbă a statului şi limbă latină, în cadrul aceleiaşi structuri administrative, cu rusa şi ucraineana.

Ei bine, soluţia găsită, propusă de către Prorectorul 'din partea' Literelor, domnul Horea Poenar şi de către Decanul facultăţii noastre, domnul Rareş Moldovan şi ADOPTATĂ azi este cea pe care o avem în faţă: Departamentul nostru ÎŞI ÎNCETEAZĂ EXISTENŢA, iar membrii lui vor fi absorbiţi (contrar voinţei explicite şi unanime, consistent argumentată ştiinţific şi administrativ, a colegilor noştri de acolo) în Departamentul de limbă, cultură şi civilizaţie românească [cu denumirea neoficială folosită, îndeobşte, la noi - Catedra de limbă română pentru studenţi străini].

Deşi ştiam de câteva zile deja ce se pregăteşte, acesta este, deocamdată, singurul meu sentiment, singura senzaţie, singura realitate care îmi umple mintea: sunt perplex”, transmite Dumitru Cornel Vilcu. 

Scandalul de la Facultatea Litere a UBB Cluj-Napoca a început încă din luna iulie, când s-a dorit comasarea limbii române cu limbile slave. Printre primii universitari care au fost scandalizați de măsura comasării a fost  însă conf.univ. dr Oana Boc, soția primarului Clujului, Emil Boc. parafrazând dintr-un text de Cristian Grosu, Oana Boc spune că pentru ca "distrugerea să fie și mai eficientă, aș submina prestigiul, importanța și identitatea limbii naționale. Spunându-le că nu contează această identitate, de vreme ce limba nu este decât un cod prin care comunicăm. Prin care ne transmitem informații", nota în luna iulie evz.ro. 

Universitarul clujean a pus situația în contextul diluării identității limbii române în contextul globalizării. "Mai mult decât atât, identitatea limbii se diluează, de fapt, pe un fundal universalist. Cel al globalizării. Și ca această identitate să fie subminată cât mai mult, aș induce confuzii referitoare la originea limbii române. Pe care le-aș strecura inocent în formule de genul: “departamentul de limba română și limbi slave”. Argumentând că este o măsură strict administrativă", mai scria sursa citată.