Ore de la 9, cel mult 22 de elevi în clasă și burse de studiu de 400 lei/lună, printre propunerile adresate Ministerului Educației

Alianța “O voce pentru Educație” a anunțat că a depus peste 280 de amendamente la Legea Educației, propuneri care vizează atât la chestiuni financiare, cât și la modul de desfășurare a școlii.

Numărul maxim de elevi într-o clasă ar trebui limitat la 22 și la nivel de gimnaziu și liceu, în loc de 26-28, cât prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar, iar legea ar trebui să prevadă ca elevii de gimnaziu să înceapă orele de la 9.00 dimineața, potrivit propunerilor de modificare a proiectului de Lege înaintate de Alianța “O voce pentru Educație” Ministerului Educației.

Alianța a anunțat că a depus peste 280 de amendamente formulate de membrii săi, pe care le-au publicat spre a fi consultate de către oricine dorește.

Schimbările propuse vizează o mare parte a prevederilor din proiectul de lege, de la chestiuni financiare la modul de desfășurare a școlii, de la burse la decontarea transportului elevilor. Propunerile “O voce” includ și un capitol întreg dedicat digitalizării învățământului – detalii despre acesta.

Alianța propune, între altele, să se reanalizeze propunerile ce permit Colegiilor naționale să organizeze examen de admitere în clasa a IX-a, dar și să se elimine prevederile ce obligă liceele să aleagă o singură filieră.

Edupedu.ro a prezentat o selecție a propunerilor și amendamentelor înaintate de “O Voce”. Iată o parte dintre acestea:

Număr maxim de elevi într-o clasă: 22

Proiectul de lege prevede un număr maxim de 22 elevi în clasă, la nivelul școlii primare, numărul crescând la 26 pentru gimnaziu și 28 pentru liceu. Alianța propune ca numărul elevilor în clasă să fie stabilit la 22 și pentru gimnaziu și liceu, “în vederea creșterii calității actului educațional”. Aceeași limită este propusă și pentru învățământul dual.

Scade, totodată, și numărul mediu de elevi propus pentru o clasă: de la 18 la 16 în cazul gimnaziului și de la 22 la 18 în cazul liceului.

Eliminarea prevederilor ce obligă liceele să își aleagă o singură filieră

Pachetul de propuneri cere elimarea prevederii căreia “Unitățile de învățământ liceal prevăzute la alin. (2) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau profesională prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.” Se cere și eliminarea prevederii potrivit căreia “Unităţile de învăţământ liceal profesional se organizează cu o singura filieră şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.”

Explicația: “Propunem eliminarea principiului asumării filierei, prezentat începând cu alineatul (3. Acest principiu este insuficient motivat și nu există dovezi că ar încuraja rezultate pozitive și atragerea de resurse. Dimpotrivă, afectează puternic accesul egal la educație în sate și orașe mici. Potențiale consecințe ar mai fi: determinarea elevilor să facă naveta sau să parcurgă o distanță mai mare până la un liceu care are filiera pe care și-o doresc, respectiv ar duce la desființarea unor clase cu rezultate bune în licee care au filiere mixte. (…)”

Clasele de gimnaziu – de dimineață la școală, dar nu mai devreme de ora 9.00

Dacă proiectul de lege prevede că la gimnaziu școala are loc, “de regulă, cu program de dimineață”, propunere “O voce” este ca orele de curs, la clasele a V-a – a VIII-a, să înceapă cel mai devreme la ora 9.00:

“Învăţământul gimnazial cuprinde clasele a V-a – a VIII-a, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă. Orele de curs nu pot începe mai devreme de ora 09: 00.“

Explicația: “Multe studii au arătat beneficiile începerii mai târziu a școlii, inclusiv în ceea ce privește prezența mai bună a elevilor, scoruri mai mari la teste și durata îmbunătățită a somnului. Un studiu observațional de 4 ani folosind un design înainte-după-înainte (ABA) a fost realizat într-un liceu englez finanțat de stat. Orele de începere a școlii au fost modificate de la 8:50 am în anul de studiu 0, la 10 am în anii 1–2, iar apoi înapoi la 8:50 am în anul 3. Măsuri ale stării de sănătate a elevilor (absența din cauza bolii) și performanța școlară ( rezultatele examenelor naționale) au fost observate pentru toți elevii..(…)”

La Religie să se predea istoria tututor marilor religii / Fără evaluare la această materie

Alianța propune o completare a prevederilor privind disciplina Religie, așa încât “ În cadrul orei de religie se asigură și studierea istoria tuturor marilor religii”.

În plus, este propusă o nouă prevedere, care să specifice în mod clar că “La disciplina religie nu se realizează evaluare. “

 
Reanalizarea prevederilor ce permit concursuri de admitere la Colegiile Naționale

Mai multe prevederi din proiectul de lege, referitoare la posibilitatea desfășurării concursurilor de admitere lîn clasa a IX-a, la. Colegiile naționale, trebuie reanalizate, cer autorii amendamentelor menționate.

Explicația cererii de reanalizare: “Cât timp legea nu stabilește criteriile colegiilor naționale, posibilitatea ca acestea să organizeze admitere este arbitrară. De asemenea, precizăm că una dintre cele mai mari probleme evidențiate în nenumaratele rapoarte OECD din ultimii 20 de ani, de cand participă Romania la testele PISA, este „the achievement gap” între primii 25% și ultimii 25% dintre elevi, precum și procentul mare de insucces explicat de statutul socio-economic (top performerii sunt din medii avantajate; low achieverii sunt din medii dezavantajate). Soluția țărilor care s-au confruntat cu problema unui achievement gap uriaș (ex. Germania) asemănator cu al Romaniei a fost creșterea nivelului tuturor școlilor prin finanțări corespunzătoare și crearea unor rute alternative care să ii ajute pe low achievers să promoveze învățământul obligatoriu și să susțină, în final, examenul de bacalaureat. Cu alte cuvinte, în țările din Europa nu se introduc măsuri care să riște segrearea și creșterea decalajelor, ci dimpotriva. În ce priveste cazul României, o admitere selectiva pentru top 20% din elevii unei generații și concentrarea resurselor sistemului acolo (manageri școlari buni, profesori buni etc.) nu face decât să crească the achievement gap, fapt care are nu doar consecinte sociale, ci și consecințe economice grave.”

Să fie menținută bursa de studiu, în cuantum de 400 lei/lună

Autorii amendamentelor includ bursa de studiu în lista burselor prevăzute în proiectul de lege. Ei apreciază “drept necesară păstrarea bursei de studiu, care în arhitectura actuală a sistemului de burse școlare este o bursă de reziliență, acordată elevilor cu rezultate bune la învățătură, însă sub bursa de merit (actuală performanță școlară), dar care provin din familii cu un venit redus (sub salariul minim pe economie/membru de famlie). Eliminarea acesteia ar lăsa fără protecție o categorie semnificativă de elevi. Aplicabilă justificarea de la art. 90 alin. (3).”

Elevii să aibă dreptul la decontarea transportului public “desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public”

Este propus un articol nou, referitor la decontarea cheltuielilor cu transportul, potrivit căruia să poată fi decontate și cheltuielile cu transportul public în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Propunerea: “Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ.”

Cum explică autorii propunerea: “Având în vedere că din cauza unor incoerențe legislative nu toate tipurile de transport public sunt reglementate ca servicii publice, aceste tipuri de transporturi nu pot fi subvenționate. În acest caz, pentru egalitate de tratament se impune decontarea cheltuielilor cu transportul care nu este desfășurat sub forma unui serviciu public de către unitatea de învățământ, din finantarea de bază.”

Învățământ de artă și sportiv – în toate școlile, nu doar în cele specializate

O propunere vizează extinderea învățământului de artă și a învățământului sportiv, așa încât acesta să nu se desfășoare doar în școlile cu program dedicat și în clasele cu program specific, așa cum spune acum proiectul de lege, ci și în celelalte școli. Potrivit amendamentului, “Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal.”

Autorii apreciază că “performanța sportivă sau artistică nu trebuie să apară doar în școlile de profil, iar elevii care sunt la filiera teoretică dar se afla în situația de performanță nu trebuie sa fie obligați să se transfere în astfel de clase speciale (…)”.