Profesorii de Română cer ca disciplina lor să rămână probă autonomă la BAC

Profesorii din ANPRO contestă propunerea din noua lege a Educației, amintind faptul că "în istoria de 160 de ani a sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală".

În contextul dezbaterii proiectului Legea Învățământului preuniversitar România Educată, profesorii de limba română afiliați ANPRO, semnalează că impactul noilor modificări va determina "un regres al disciplinei Limba și literatura română și al modului în care elevii își vor forma competențele asociate limbii materne".

Asociația, înființată în urmă cu 21 de ani, reunește profesori ai acestei discipline din țară și din Republica Moldova. Aceştia cer ca disciplina pe care o predau să rămână probă de examen de maturitate de sine stătătoare.

"Având în vedere că limbile materne au fost legitimate în sistemele de învățământ european vreme de 200 de ani și că în țările Uniunii Europene, limba și literatura națională se regăsește ca probă de sine stătătoare în cadrul examenelor naționale, se impune ca limba și literatura română să se mențină, în continuare, probă autonomă în examenele de evaluare națională și de bacalaureat. Menționăm, de asemenea, faptul că în istoria de 160 de ani a sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală, ocupând unul din primele trei locuri în programele analitice (înaintea ei fiind doar religia și/sau morala)", spun profesorii.

De asemenea, profesorii consideră "inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat, iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă". 

Potrivit noilor propuneri din legea educației, din 2027 elevii vor susține o singură probă scrisă de evaluare a competențelor de bază pentru disciplinele din trunchiul comun - română, matematică, științe ale naturii, istorie, geografie, socio-umane, la care elevii ar trebui să ia minimum 6 şi 
două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și vor fi verificate competențele de bază B1; o probă de evaluare a competențelor digitale, în raport cu standardele europene; probă la limba și literatura maternă, minimum 6 pentru promovare;
o probă scrisă facultativă care nu va condiționa promovarea la Bac, va avea rolul însă de a-l ajuta pe elev să-și demonstreze nivelul de excelență pentru piața muncii sau domeniul ales la admitere.

Conform proiectului noii legi, elevii de la profilul filologic pot să își aleagă să dea examen la limba și literatura română în cadrul probei E, care însă nu condiționează promovarea. "Amenință încă o dată statutul disciplinei în evaluarea națională", explică profesorii. 

Profesorii sunt și împotriva organizării de examen de admitere la liceu, având în vedere propunerea ca anumite licee să aibă posibilitatea să își selecteze până la 90% dintre elevi. 

"Organizarea unui examen separat de admitere de către colegiile naționale încalcă egalitatea de șanse a elevilor, iar subiectele la evaluarea națională trebuie întocmite de către o singură instituție specializată, nu de către fiecare școală în parte. Propunem ca evaluarea națională să rămână cu o singură sesiune de examen și cu subiect unic pentru toate școlile gimnaziale, liceele și colegiile naționale", se mai arată în comunicatul cadrelor didactice. 

Profesorii atrag atenţia că, așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statul disciplinei limba și literatura română și "desincronizează școala românească de școala europeană".

"Considerăm că legitimarea unei asemenea abordări nu poate fi asumată, fără riscuri majore, de nicio instituție a statului român. De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege", conchid profesorii de la ANPRO.