Studiu IRES: 32% dintre elevi nu au acces la un dispozitiv conectat la internet pentru școala online

32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), arată un studiu IRES realizat la sfârșitul lunii aprilie.

Aceasta face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. ”Ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea MEC”, se arată în studiu.

Principalele concluzii ale studiului desfășurat între 27 și 30 aprilie sunt:

• 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
• 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
• Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
• Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
• Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
• Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
• Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
• Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.

Ce mai arată studiul

Potrivit studiului menționat, 84% dintre școlarii ai căror părinți au răspuns la chestionar au televizor funcțional, 77% dintre ei au un telefon inteligent funcțional; aproximativ șapte din zece școlari au cameră web și microfon (inclusiv cele integrate în alte device-uri), aproximativ jumătate dintre ei au un laptop sau desktop funcțional și doar câte o treime au o tabletă sau o imprimantă. Un eBook reader au la dispoziție doar 6% dintre elevi.

La toate aceste dispozitive procentul celor care spun că au acces este mai mare în mediul urban și mai mic în Moldova, comparativ cu Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea.
Dintre cei care nu au la dispoziție câte un dispozitiv pentru fiecare sau vreunul dintre copiii lor, între 26 și 31% spun că nu sunt dispuși să plătească pentru ca școlarii să aibă aceste device-uri. Pentru un desktop sau laptop, 16-18% dintre părinți ar fi dispuși să investească 1001-2000 lei, iar pentru o tabletă – 21% ar fi dispuși să plătească între 251 și 500 lei.
Întrebați dacă, la momentul realizării studiului, copiii lor au acces la școală online, aproape toți părinții de elevi au răspuns însă afirmativ (91%).

Dintre persoanele care spun că au rămas în legătură cu profesorii, în scopuri educative, cei mai mulți (93%) menționează că utilizează canale de comunicare precum e-mail, WhatsApp, Messenger, apoi, în ordinea mențiunilor, sunt cei care amintesc de soluții de comunicare și de învățare colaborativă online (ex. Meet, Skype, Zoom etc.) – 64%.
Platforme de învățare online precum Google classroom, Moodle, Microsoft Teams, Edmondo tind să fie folosite de către aproximativ jumătate dintre părinții de elevi, iar portalul promovat de Ministerul Educației și Cercetării (digital.educred.ro) apare menționat de către aproximativ o treime dintre cei chestionați.
Dintre toți părinții de școlari, aproximativ jumătate spun că elevii au urmărit în această perioadă lecțiile televizate. În cazul elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, celor care aceste lecții televizate le sunt adresate, procentul crește la 72% (au făcut-o, în proporții mai mari, elevii de gimnaziu și cei care locuiesc în mediul urban).
Aproximativ două treimi dintre respondenți spun că profesorii de la școală au realizat până acum, în perioada stării de urgență, activități de învățare online cu elevii, zilnic.

În cazul a opt din zece elevi care au rămas în legătură cu profesorii pe durata stării de urgență, activitățile s-au concentrat pe predare.

Modalitățile de verificare a temelor sau activității elevilor sunt trimiterea de teme rezolvate prin diferite canale de comunicare, sub forma unui fișier (în nouă cazuri din zece), adunarea într-un portofoliu personal a temelor rezolvate și verificarea acestora ulterioară (în aproximativ opt cazuri din zece) și urmărirea intervențiilor în cadrul sesiunilor video online organizate de profesor/învățător (trei sferturi din cazuri).

Volumul eșantionului pentru acest studiu este de 1.319 părinți cu copii care au vârsta între 0 și 19 ani din care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală).