Modrea, înfundat de declaraţiile prietenului Zur Moshe

Fostul şef al Vămii Cluj, Alain Florin Modrea, a fost „totalmente nesincer” în faţa procurorilor DNA, după ce a fost prins, în flagrant delict, cu bancnote marcate de autorităţi cu „MITĂ”, arată judecătorii în motivarea sentinţei.

Încercarea lui Alain Florin Modrea de a obţine achitarea sau schimbarea încadrării juridice din luare de mită în trafic de influenţă, nu a avut succes în faţa judecătorilor Tribunalului Cluj. Magistraţii nu au fost de acord nici măcar să îi acorde circumstanţe atenuante şi l-au condamnat pe fostul şef al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj la patru ani de închisoare, însă cu suspendare condiţionată, pentru luare de mită.

Sentinţa a fost pronunţată în 15 octombrie, dar nu este definitivă, fiind atacată cu apel atât de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cât şi de către inculpat. Alain Modrea a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită şi a fost arestat în martie 2011. Fostul şef al Serviciului Inspecţie Fiscală din cadrul Direcţiei Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj ar fi luat mită 4.000 de euro de la administratorul unei firme pentru a-i determina pe subordonaţii săi să aplice o amendă mai redusă în urma unui control. După patru luni petrecute după gratii, vameşul a fost judecat în stare de libertate.

Potrivit rechizitoriului, denunţătorul Alexandru Cătălin Alexandru i-a dat omului de afaceri israelian Zur Moshe 12.000 de euro pentru a-i da mai departe unui şef din vamă cu scopul de a scăpa uşor în urma unui control al inspectorilor. Procurorii au găsit, în 16 martie, 4.000 de euro asupra lui Modrea, iar restul de 8.000 erau în biroul lui Moshe. Acesta a declarat că nu a dat toţi banii pentru că se temea că Modrea nu va rezolva problema amicului său. Pe de altă parte, Modrea a spus că banii erau un împrumut de la Zur Moshe, poziţie pe care şi-a menţinut-o pe parcursul procesului penal.

Modrea a fost suspendat din funcţie după reţinerea şi arestarea sa, iar încercarea sa de a fi reangajat la vamă, ca şef, a fost un eşec, instanţa respingând cererea sa. Încă de la primul termen de judecată, Zur Moshe şi-a recunoscut vinovăţia şi a fost judecat în procedură simplificată, fiind condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare.

În schimb, Modrea nu şi-a recunoscut vinovăţia, şi, prins cu suma de 4.000 de euro asupra lui, pe când ieşea din biroul lui Zur Moshe, a spus că banii sunt un împrumut de la prietenul său israelian, iar motivul pentru care ar fi venit din Dej (localitatea sa de domiciliu la vremea respectivă) la Cluj era acela de a ridica 100 de cartoane necesare unui meci de volei al echipei CS Unirea Dej.

„Din materialul probator din dosar a rezultat faptul că referirile la cartoane sunt conforme cu realitatea, adică era efectiv vorba de acele cartoane pentru meciul stabilit şi nu este vorba de un limbaj cifrat între inculpaţi. Însă coroborând toate elementele descrise până acum, rezultă clar că venirea inculpatului Modrea Alain la Cluj, în condiţiile mai sus menţionate, nu a fost determinată de sosirea cartoanelor, ci de primirea banilor de la denunţătorul Alexandru Cătălin Alexandru", se arată în motivarea Tribunalului Cluj.

Modrea a ajuns în conflict cu legea penală după un control al ispectorilor vamali Ioan Pop şi Marin Dan Neagu la Societatea Royal International Impex SRL, la începutul anului 2011. Inspectorii „au identificat, din punctul acestora de vedere, o serie de nereguli referitoare la drepturile de licenţă aferente operaţiunilor de import de bijuterii de la o societate comercială din SUA şi la importul unor componente electronice din China", se arată în motivarea Tribunalului Cluj. Patronul societăţii care a făcut obiectul verificărilor, Alexandru Cătălin Alexandru, a considerat că neregulile constatate de cei doi inspectori sunt nereale, iar controlul ar fi unul cu caracter abuziv. Alexandru l-a contactat pe Zur Moshe, pe care-l cunoştea de mai mult timp, în contextul în care ştia că acesta ar avea o cunoştinţă la Vama Cluj. În urma mai multor discuţii telefonice şi întâlniri ce au avut loc între omul de afaceri israelian şi şeful vămii, primul l-a contactat pe Alexandru şi i-a dat de înţeles că trebuie să dea suma de 12.000 de euro pentru a scăpa de sancţiunile dure ale inspectorilor vamali. Totodată, acesta i-ar fi dat de înţeles că banii ajung la un şef al vămii. În ziua în care denunţătorul a venit la biroul lui Zur Moshe cu banii marcaţi de procurorii DNA, Modrea a mers şi el pentru a primi mita, se arată în documentul instanţei clujene. Însă, Modrea a primit doar 4.000 de euro, restul banilor rămânând la Zur Moshe. Cu toate că Modrea a susţinut că banii găsiţi de procurori asupra lui reprezentau un împrumut de la prietenul său, Zur Moshe nu a susţinut aceeaşi variantă.

„Pe parcursul urmării penale cei doi inculpaţi au declarat că între ei există o relaţie de prietenie, cunoscându-se de circa şase ani de zile. În contextul în care cei doi inculpaţi sunt prieteni foarte buni nu s-ar putea emite o explicaţie logică de ce inculpatul Zur Moshe ar fi urmărit să îl incrimineze pe inculpatul Modrea Alain Florin şi să îl acuze practic că i-ar fi dat mită", arată judecătorii.
Explicaţiile şi argumentele lui Modrea nu i-au convins pe judecători, întrucât probatoriul susţinea acuzaţiile procurorilor.

„Toate susţinerile în apărare ale inculpatului, atât sub aspectul achitării sale de sub orice învinuire ori cele în susţinerea schimbării încadrării juridice, nu sunt fondate, nu sunt susţinute de către probe neinterpretabile, obiective, şi vor fi înlăturate de către instanţă", se arată în motivarea Tribunalului Cluj. Pe de altă parte, judecătorii au decis că reeducarea inculpatului se poate face şi prin aplicarea unei condamnări cu suspendare condi-ţionată, cu un termen de încercare de şase ani.