Doar doi inculpaţi au rămas în arest în cazul grupării care a fraudat conturile unor vest-europeni

Mihai Marius Băla, Costel Marius Ştefan, Emanuel Chiriţă şi Vasile Scăunaş au fost eliberaţi din arest, rând pe rând, în cursul acestei luni, după ce Judecătoria Cluj-Napoca le-a admis cererile de liberare sub control judiciar. Hotărârile au fost atacate cu recurs la Tribunalul Cluj de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), însă judecătorii au decis să menţină deciziile colegilor lor de la judecătorie. 

Singurii care au rămas în arest din lotul de şase inculpaţi sunt P.R.A., liderul grupării infracţionale, şi Alin Călin Ungar. Cererile de eliberare ale acestora au fost respinse de Judecătoria Cluj-Napoca, iar cei doi au făcut recurs. Alin Călin Ungar şi-a retras de curând recursul, iar cel făcut de Aoanei urmează să se judece.

Cei şase tineri, între care se află şi clujeanul Mihai Marius Băla, au fost arestaţi în 19 octombrie de Judecătoria Cluj-Napoca sub acuzaţia de fraude informatice. Liderul grupării infracţionale, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), este P.R.A.. Tânărul este acuzat că a creat pagini false de internet, el fiind, potrivit procurorilor DIICOT, cel care s-a implicat cel mai mult în obţinerea datelor rezultate din phishing şi în realizarea tranzacţiilor frauduloase. "În jurul acestui inculpat s-a structurat practic restul grupării din care se disting persoanele din Cluj, cele din Bucureşti şi inculpatul Ungar Alin Călin, care are o situaţie mai deosebită. Rolul inculpatului Ungar, cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a fost destul de important întrucât acesta a realizat atât activitatea de dispunere de transferuri frauduloase, cât şi de ridicare de numerar, aflându-se în ţări străine, Germania, Austria, şi nu numai", se arată într-un document al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Cei şase inculpaţi sunt acuzaţi de DIICOT că au falsificat pagini de internet ale unor instituţii bancare ori ale Paypal, Ebay şi altele pe care le-au trimis prin spam unor persoane din Germania, Franţa, Austria, Elveţia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Australia. Astfel, aceştia aflau datele de identificare ale instrumentelor de plată ale victimelor, fiind vorba de coduri PIN. Anchetatorii mai arată că majoritatea operaţiunilor de transfer a banilor se făceau prin Western Union către aşa-numitele "săgeţi" din Italia sau Spania, iar aceste persoane neidentificate încă dispuneau transferul fondurilor mai departe, spre "săgeţi" din România, după care banii ajungeau la inculpaţi. Prejudiciul dovedit ar fi de peste 100.000 de euro, spun procurorii DIICOT, însă suma ar putea creşte după extinderea anchetei. Singurul inculpat care a dat declaraţii în faţa instanţei, Vasile Scăunaş, a spus că în doar câteva luni din acest an a ridicat suma de 400.000 de euro.

Niciunul dintre cei acuzaţi nu este angajat şi nu a putut face dovada realizării unor venituri constante în mod licit.