Protest împotriva exploatării aurului la Roşia Montană, azi la Cluj. Au ocupat sediile partidelor FOTO / VIDEO
- Scris de Ziua de Cluj
- 10 Dec 2013, 10:20
- Eveniment
- Ascultă știrea
Câteva zeci de tineri s-au adunat în această dimneaţă în faţa Palatului Administrativ, au agitat pancarte şi au scandat împotriva Guvernului Ponta, care a dat undă verde exploatării de la Roşia Montană.
UPDATE 10.50 În urmă cu puţine minute protestatarii au ocupat sediile partidelor din curtea de pe pietonala Eroilor. Aceştia scandează de la balcoane împotriva proiectului de la Roşia Montană.
Aceştia au dat publicităţii şi un comunicat de presă, pe care-l redăm integral:
Manifestul ocupării partidelor din Cluj!
Cetățeni!
De mai bine de 14 ani, Roșia Montană rezistă asediului neîntrerupt al companiei Roșia Montană Gold Corporation. În acest asediu, statul român nu este aliatul cetățenilor săi, ci al corporației și al intereselor obscure ale politicienilor corupți. Autorități locale, parlamentari, guvernanți și președinte, cu toții au făcut tot posibilul nu ca să împiedice, ci ca să grăbească otrăvirea noastră, a tuturor, cu cianura oferită de compania canadiană.
Astăzi, 10 decembrie 2013, de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, deputații USL se pregătesc să voteze pozitiv noua lege a minelor, o lege copiată aproape în întregime după legea specială pentru Roșia Montană, o lege împotriva căreia zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă începând cu 1 septembrie. Deputații PDL se ascund de responsabilitate în spatele unei așa-zise abțineri, în timp ce deputații PPDD și UDMR dau din umeri sau trimit mesaje publice fără conținut clar. Prevederile noii legi a minelor legalizează exproprierile forțate în numele operatorilor economici privați; mai mult, unul din amendamente stipulează că un cetățean pe a cărui teren se află o sursă de apă nu va mai putea folosi acea sursă de apă dacă ea este concesionată unei corporații! Astfel, această lege va afecta nu doar comunitatea din Roșia Montană, ci și pe cele din Pungești, Moșna și toate celelalte localități în care se vrea începerea explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.
De aceea, astăzi, 10 decembrie 2013, noi, cetățeni liberi am decis să ocupăm sediile acestor așa-zise partide politice folosite ca locuri de promovare a ignoranței, setei de putere, corupției și fărădelegii.
Mesajul nostru pentru cetățeni este: veniți alături de noi, indiferent de etnie, religie, sex sau condiție socială! Acționați pentru eliberarea voastră de sub dominația acestui sistem putred de corupt, un sistem în care voi, cei mulți, sunteți sacrificați pe altarul banului!
Mesajul nostru pentru politicieni este: dacă ne atacați, suntem datori să ne apărăm! Vrem să simțiți pe pielea voastră cum e să nu mai puteți lucra, să nu mai puteți dormi, să nu mai puteți trăi fără ca cineva să vă amenințe în mod constant modul de viață. Nu ne vom opri până când nu veți înțelege că deciziile voastre afectează milioane de oameni și că veți plăti pentru orice încercare de a ne otrăvi sau a ne priva de drepturile noastre!
UNIȚI, salvăm Roșia Montană!
Legea minelor, ce va intra marţi la votul final al Camerei Deputaţilor, for decizional, şi care prevede că în exploatările din România nu pot fi folosite tehnologii care afectează mediul şi obligă, totodată, la folosirea celei mai avansate tehnologii, se va aplica inclusiv proiectului Roșia Montană.
Declaraţia a fost făcută marţi seară de către preşedintele Comisiei de Industrii din Cameră, Iulian Iancu, după ce Legea minelor a fost adoptată de Comisiile reunite de Industrii şi Administraţie din Cameră.
Iancu a precizat că elementele de noutate absolută prevăzute de Legea minelor sunt cele legate de faptul că nicio exploatare din România nu va putea să înceapă fără ca înainte statul român să facă public acest lucru în toate etapele şi fără ca să se organizeze o licitaţie în modul cel mai transparent cu putinţă, impunând toate criteriile necesare, după ce a luat de la populaţie toate observaţiile privind exploatarea respectivă.
Iancu a spus că statul e obligat, prin Legea minelor, să străbată toate fazele privind protecţia sitului arheologic, dacă e cazul, protecţia mediului. De asemenea, statul este obligat să se asigure că tehnologia despre care se vorbeşte este una care nu afectează mediul, nu afectează populaţia şi nu pune în pericol viitorul unor comunităţi sau viitorul unor regiuni întregi.
El a precizat că Legea obligă autorităţile să facă informări publice transparente, inclusiv online.
Întrebat ce se va întâmpla cu proiectul minier Roşia Montană, în condiţiile prevederilor Legii minelor, Iancu a spus că toate proictele de acest gen, care au generat foarte mare suspiciune, vor avea un foarte mare suport de protecţie din partea populaţiei.
"Populaţia României a fost foarte îngrijorată de faptul că o tehnologie anume ar putea să fie promovată în ciuda opoziţiei şi rezervelor pe care le are populaţia. De la această lege, autorităţile române, în mod special Ministerul Mediului, dar şi Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, sunt obligate să ţină seama de articolele din această lege şi să nu treacă mai departe dacă nu sunt prevăzute aceste prevederi exprese din lege", a spus Iancu.
El a precizat că Legea minelor este valabilă şi pentru proiectele actuale, inclusiv pentru Roşia Montană.
"După intrarea în vigoare a Legii minelor, a doua zi, toate informaţiile despre care aţi vrea să aveţi cunoştinţe în detaliu statul român prin ministerele de resort trebuie să vi le pună la dispoziţie", a spus Iancu.
El a arătat că minsiterele nu pot trece la următoarea etapă dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea minelor - nu se poate utiliza o tehnologie dacă aceasta afectează mediul şi nu se poate folosi decât tehnologia cea mai avansată în domeniu, dar care protejează mediul.
"Sunt nişte restricţii care nu vor putea fi depăşite de niciuna dintre autorităţi dacă se promovează şi se aprobă această lege. Temerile din aceste zile, azi au fost spulberate prin textul acestui proiect de lege", a spus Iancu.
Guvernul a aprobat legea privind exploatarea aurului de către RMGC la sfârşitul lunii august, stârnind proteste de amploare în toată ţara, în special la Bucureşti şi la Cluj. Principalele măsuri propuse în proiectul de lege sunt: Aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana; potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană", se arată în comunicat.
Legea mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri şi autorizaţii de construcţie. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi
Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.
Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acţiuni, rezultând o participaţie a statului de 23%, dar cu obligaţia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.
În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acţiuni, dar cu condiţia ca toate autorizaţiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare şi să îşi produce efectele. În urma acestor operaţiuni, cota de participare a statului va urca la 25% şi va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.
În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.
Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.
Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
