Primul astronaut român la Cluj: “Este de mare interes pentru noi explorarea spaţiului trans-lunar”

Dumitru-Dorin Prunariu a fost omagiat cu prestigioasa distincţie pentru implicarea sa în organizaţiile naţionale şi internaţionale, fiind un invitat permanent în cadrul celor mai importante manifestări internaţionale care militează la nivel mondial pentru utilizarea paşnică a spaţiului extraterestru. Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop a fost cel care l-a introdus pe omagiat, vorbind despre personalitatea deosebită a astronautului care s-a remarcat atât la partea practică a domeniului său, cât şi la partea de cercetare ştiinţifică teoretică, find şi un bun dascăl.

„Universitatea noastră cinsteşte astăzi cu cel mai înalt titlu al său pe cel care se află printre cei aproximativ 550 de oameni din lume care au zburat în spaţiu în calitate de cosmonaut. În urma acestei ceremonii, noi vom fi onoraţi să-l avem coleg, consolidând o tradiţie şi dovedindu-ne preţuitori ai valorilor adevărate. Ceremonia de astăzi, ultima de acest gen din anul calendaristic, ne îndreaptă categoric gândul către astre, către înălţimi, şi acest lucru a fost posibil datorită deciziei senatului nostru de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române. Gândind în aceste împrejurări la proverbul latinesc „Pe căi astre se ajunge la stele", constatăm că până şi idealurile înalte la care aspiră întotdeauna omul se confundă din vechime cu stelele. Domnul Dumitru-Dorin Prunariu a muncit cu o tenacitate ieşită din comun, uimindu-şi profesorii cu talentul său şi cu o putere de muncă deosebită", a spus rectorul UBB.

Prunariu a prezentat în faţa unui auditoriu numeros un material despre ceea ce urmează să facă omul în spaţiul cosmic, referindu-se la repere în explorarea umană a spaţiului interplanetar.

„Mă bucur că fac parte din prima cincime a celor care au explorat direct spaţiul cosmic. Una dintre caracteristicile omenirii care-i oferă cunoaştere şi progres este curiozitatea. Fără curiozitate, omul nu ar încerca să descopere, nu ar inventa şi inova pentru a afla lucruri noi, pentru a împinge limitele cunoaşterii peste cele definite la un moment dat. Cu toate reuşitele şi descoperirile extrem de importante care s-au făcut în afara planetei noastre, sunt peste 40 de ani de când omul nu a mai pus piciorul pe alte corpuri cereşti. De ce? Bugetele pentru spaţiu sunt limitate. Sunt oare insuficiente faţă de importanţa explorării mai accelerate a spaţiului cosmic? Motivaţia politică nu mai este aceeaşi ca în perioada de confruntare între cele două super-puteri, care au pus primele bazele unor infrastructuri spaţiale impresionante şi au devenit mult mai competitive provocările terestre. Explorarea spaţială ajută la abordarea unor probleme fundamentale legate de locul nostru în univers şi de istoria sistemului nostru solar. Ne-am putea extinde tehnologiile, vom crea noi industrii şi vom ajuta la promovarea unor operări paşnice cu alte naţiuni. În staţia spaţială internaţională studiem şi îmbunătăţim noi modalităţi de a asigura siguranţa astronauţilor, sănătatea lor şi creşterea productivităţii într-o serie întreagă de procese continuând să ne extindem cunoştinţele asupra modului în care se comportă materialele şi sistemele biologice înafara influenţei gravitaţiei. Este de mare interes pentru noi, de asemenea, explorarea spaţiului trans-lunar", a spus astronautul.

Îi plac filmele despre viaţa în spaţiu

După ceremonie, Dumitru-Dorin Prunariu a vorbit mai degajat legat de filmele despre viaţa în spaţiu, pe care nu le pierde.

„Filmul cel nou, Interstellar încă nu am apucat să-l văd. Am văzut Gravity în schimb. Interesul pentru spaţiu a existat întotdeauna, cel puţin publicul larg se raportează cu mult interes şi cu incitare la ceea ce se întâmplă acolo sus. Deoarece explorarea cosmosului nu a mai adus în ultimii ani nişte realizări de excepţie care să fie ca atare recepţionate de către public, acesta nu s-a mai arătat atât de interesat de ceea ce se face acum, dar uitaţi-vă, în 2010 au fost aduse probe de pe asteroid. În 2014, o sondă a coborât pe suprafaţa unei comete, sunt lucruri de excepţie în cercetarea ştiinţifică, roverul Curiosity se deplasează pe suprafaţa lui Marte şi furnizează date ştiinţifice extrem de importante pentru a putea înţelege ce este Marte, ce s-a întâmplat cu el, şi eventual cum putem zbura până la Marte. Perioada de pionierat, atunci când era lansat Gagarin, când se ieşea pentru prima dată în spaţiul cosmic, atunci când au fost lansate primele laboratoare spaţiale, când cu ajutorul navetei erau duşi câte şapte astronauţi odată în spaţiul cosmic, s-a terminat. Acum trebuie găsit ceva care expus publicului trebuie să incite la fel de mult cum i-a incitat până acum pentru că banii pentru investiţiile guvernamentale pentru spaţiu vin de la noi, din impozitele pe care le plătim", a spus Prunariu.

Cât despre următorii români care vor pleca în spaţiu, Prunariu nu are foarte multe date, dar ne asigură de faptul că există o concurenţă extrem de mare.

„E greu de spus când vom mai avea români în spaţiu. Beneficiem deocamdată de privilegiul de a fi membrii ai primei agenţii spaţiale europene. În cadrul acesteia putem participa la următoarele faze de selecţie pentru astronauţi europeni. Când vor fi acestea deocamdată nu este stabilit. Ultima selecţie s-a încheiat în 2009 unde din 8.400 de candidaţi au fost aleşi şase şi doar trei dintre ei au zburat până acum în spaţiul cosmic".

Dumitru-Dorin Prunariu, participant la misiunea "Soiuz 40" din cadrul programului spațial „Intercosmos". De-a lungul carierei, a fost ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă şi președintele Consiliului de ne-militarizare a spațiului cosmic din cadrul ONU, în prezent având gradul de general-maior în rezervă.