Puternice şi autoritare, femeile gardian din Cluj ţin în “frâu” cele peste 120 de deţinute ale Secţiei Exterioare Cluj-Napoca a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla. Chiar pentru majoritatea bărbaţilor, munca între patru pereţi şi gratii pare de neconceput, mai ales că multe deţinute sunt condamnate pentru omor. Ce le-a determinat pe tinerele absolvente de liceu să adere la sistemul penitenciar?
Secţia Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla e situată între Palatul Justiţiei şi sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Cluj. Mii de clujeni trec zilnic prin faţa acestei clădiri, fără a şti că peste gard sunt închise cele mai “periculoase” femei din judeţ şi nu numai.
Găsite vinovate pentru comiterea de furturi, tâlhării sau chiar omor, cele peste 120 de deţinute din Cluj îşi ispăşesc pedeapsa în regim deschis, semideschis sau de maximă siguranţă. Paza lor e asigurată de femeile gardian, angajate ale Ministerului Justiţiei, şi pentru care, în ultima vreme, se luptă tot mai mulţi candidaţi.
Echipată în clasica uniformă gri, femeia gardian reprezintă “ochiul din umbră”. Ştie aproape tot ce se poate şti despre fiecare deţinută în parte şi încearcă să se detaşeze de faptele comise de către condamnatele pe care le are în grijă. “Agenta de penitenciar e, în primul rând, un om”, afirmă Mădălina Tănase, o tânără de 21 de ani, absolventă a Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciar Târgu Ocna. Mădălina Tănase face practică la Secţia Exterioară a închisorii.
“Au trecut foarte repede cele trei luni de practică şi deja m-am ataşat de colectiv. Sper ca după susţinerea examenului de absolvire să am o notă mare şi să pot alege Clujul ca loc de muncă”, spune viitorul gardian de penitenciar. Mădălina povesteşte că sistemul penitenciar este “simulat” direct din şcoala de agenţi de la Târgu Ocna - Bacău, o instituţie închisă, în regim de militărie. Spune că, într-un an cât a studiat acolo, s-a obişnuit cu atmosfera de închisoare.
“în primele trei zile de practică la penitenciar, impactul a fost foarte puternic, însă pe parcurs m-am obişnuit”, a explicat tânăra. Una dintre misiunile încredinţate unei fete de doar 21 de ani a fost supravegherea deţinutelor din regim deschis când acestea au fost scoase la muncă în folosul comunităţii.
“Mă îmbrăcam în civil pentru a nu le face să se simtă prost. Nu am avut nicio problemă cu ele, deşi femeile sunt considerate categorii vulnerabile. Conflictele încep din cauza bârfelor. Mă adresez cu “dumneavoastră” şi niciodată nu ridic tonul. Dacă le promiţi ceva, atunci trebuie să te ţii de cuvânt, iar dacă spui că vei încerca să le rezolvi problema, atunci trebuie să încerci”, spune fata.
Mădălina adaugă că s-a apucat de această meserie luând exemplul fratelui ei care lucrează deja în cadrul penitenciarelor. Mai mult, fata a simţit că are un caracter puternic şi reuşeşte să se impună.
“Vreau să devin ofiţer de penitenciar, funcţie pentru care trebuie să urmez şi alte studii. Oamenii reacţionează în diferite moduri în momentul în care află de meseria mea, dar prietenii apropiaţi mă înţeleg că-mi place. E o provocare pentru mine, deoarece intru în contact cu omul, iar omul nu e chiar aşa rău”, mai susţine Mădălina.
Posturi la concurs
Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla, Dan Donciu, în Secţia Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla sunt 17 posturi libere pentru femei.
“Interesul nostru e să avem oameni buni. De când a fost afişat anunţul de angajare pentru femei gardian în peniteciar, am primit peste 40 de dosare”, a subliniat Donciu. Gardienele aflate în practică au fost plătite cu o soldă de 39 de lei, iar viitorul salariu al unui agent de penitenciar “asigură strictul necesar şi oferă un oarecare grad de siguranţă”.
Şcoala de gardieni
Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna funcţionează într-un corp separat al închisorii din oraş. 100 de tineri, 75 de băieţi şi 25 de fete, vor absolvi în acest an şcoala, şi în funcţie de medie, vor fi repartizaţi la penitenciarele din ţară. Dosarele de admitere se depun la unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, candidaţii urmând să susţină un concurs asemănător celui pentru admiterea la şcolile de poliţie.
