Imobilul naţionalizat a fost în administrarea Regiei Administra]ia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) “Victoria” Cluj-Napoca, regie care l-a închiriat UDMR încã din 1990. De la 1 septembrie 2007, RAAPPS, dupã ce a pierdut procesul intentat de Ana Lupaş, prin sentinţã definitivã, irevocabilã şi investitã cu formulã executorie încã de anul trecut, a înştiinţat UDMR Cluj cã raporturile contractuale înceteazã.
UDMR a depus cerere pentru un nou spaţiu. “RAAPPS trebuie sã se ocupe cu demnitate de aceastã problemã. Nu e treaba mea sã le fac ordine în atribuţii. RAAPPS doreşte ca eu sã le rezolv problemele.
Mi-aş fi dorit sã fie un gest elegant, ce ţine de ţinuta unor ardeleni autentici şi sã-mi restituie imobilul, sã nu fie doar o punere în posesie formalã”, ne-a declarat moştenitoarea. Ana Lupaş susţine cã a depus mai multe notificãri pe adresa RAAPPS, dupã ce a câştigat procesul, însã rãspunsurile primite erau parţiale şi imprecise.
“Putea fi retrocedatã într-un sfert de orã”
“Mai existã o bucatã de teren pe care am câştigat-o prin instanţã şi care este, acum, în folosinţa Clubului Sportiv Universitatea, în spatele imobilului. Aceastã suprafaţã nici acum nu a fost identificatã. Or, aceste chestiuni trebuiau reglementate de RAAPPS”, susţine nepoata marelui istoric. în opinia dnei Lupaş, existã interese mari în jurul restituirii imobilului.
“Mã refer şi la greutatea acestui proces, care a fost strãmutat, deşi casa putea fi retrocedatã, dacã se voia, într-un sfert de orã”, a precizat Lupaş. Proprietara s-a arãtat şi acum destul de neîncrezãtoare cã va putea sã se mute în imobilul familiei. “Poveste cum cã imobilul îmi va fi restituit o aud de ani de zile. însã nu eu sunt obligatã sã gãsesc sediu cuiva care stã şi în imobil şi şi pe terenul meu”, a declarat Ana Lupaş.
Ea a precizat cã din 3 noiembrie 2006, de când s-a pronunţat sentinţa definitivã şi executorie, plãteşte impozitul pentru imobilul din strada Cardinal Iuliu Hossu nr. 21. Pe de altã parte, directorul sucursalei RAAPPS “Victoria” Cluj-Napoca, Liviu Miclãuş susţine cã, dupã ce i-a informat pe cei de la UDMR Cluj despre încheierea raporturilor contractuale, regia nu mai are nici o calitate în legãturã cu imobilul.
“Noi am pierdut procesul, clãdirea e a doamnei Lupaş. în ce calitate sã mã duc eu sã-i scot UDMR de acolo. Dacã nu vor sã iasã, se poate apela la instanţã”, a apreciat Miclãuş.
Nu au ajuns la nici o înţelegere
Liderul UDMR Cluj, Lazzlo Attila, ne-a declarat cã a avut o discuţie cu actualul proprietar cu care ar fi vrut sã ajungã la o înţelegere. “Am încercat, nu am ajuns la nici o înţelegere, însã profit de aceastã ocazie sã-i mulţumesc doamnei Lupaş cã ne-a gãzduit în aceastã clãdire.
Am luat cunoştinţã de existenţa acestei sentinţe definitive încã din luna iulie, când cei de la RAPPS ne-au anunţat cã au primit prin executor judecãtoresc aceastã sentinţã în mânã. Pânã acum, eram în poziţia în care nu puteam face nici un pas, pentru cã legea spune cã dacã un partid politic are un sediu, nu are dreptul sã cearã un altul.
în luna august am avut o discuţie foarte amiabilã cu dna Lupaş, am întrebat-o dacã doreşte sã vândã clãdirea, a spus cã nu, am întrebat dacã vrea sã închirieze, a spus cã nu, ne-a spus sã o înţelegem şi pe dânsa, cã aceastã clãdire este cea în care s-a nãscut, iar intenţia dânsei este sã se mute înapoi în aceastã clãdire.”, ne-a precizat Laszlo.
Problema moralitãţii
Laszlo Attila a admis cã este imoral ca UDMR sã se opunã retrocedãrii spaţiului, în timp ce, pe de altã parte, se bate pentru revendicarea bunurilor bisericilor maghiare. “Am rãmas înţeleşi cã din aceastã clipã, din momentul în care noi am primit notificarea, care ne dã acum dreptul sã cerem un alt spaţiu de la Primãrie, vom cere alt spaţiu.
Si am şi fãcut acest demers: am depus cererea sã ni se asigure un spaţiu. Am încercat sã o conving pe dna Lupaş cã nu avem intenţia de a sta pânã la capãt, pânã în ultima clipã, pentru cã legea ne permite sã mai stãm trei ani de la notificare. Când vom gãsi un sediu unde sã ne putem muta, şi-l putem aduce în stadiul în care sã ne putem muta, a doua zi, în prezenţa presei, îi predãm clãdirea.
Noi considerãm cã este imoral ca, în situaţia în care noi ne luptãm pentru retrocedarea bunurilor, noi sã fim aceia care tragem de timp pânã la capãt în astfel de cazuri”, a precizat Laszlo. “Mai sunt spaţii şi ne gândim foarte serios la spaţiile care au rãmas în proprietatea Primãriei, la care s-a renunţat în baza Legii nr. 550 (privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privatã a statului şi a celor de prestãri de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local – n. red.)”, spune liderul UDMr Cluj.
Laszlo Attila considerã cã pentru organizaţie ar fi necesar un spaţiu de circa 150 - 200 de metri pãtraţi. în opinia sa, marele avantaj al acestei variante îl reprezintã faptul cã “mai devreme sau mai târziu”, acel nou spaţiu va putea fi cumpãrat. La rândul sãu, directorul Direcţiei Tehnice a Primãriei municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, ne-a declarat cã, în mãsura posibilitãţilor, vor fi acordate spaţii partidelor care, la ora actualã, au pierdut sediile în instanţã.
“Deocamdatã, nu avem un spaţiu la nivelul celui pe care îl ocupã UDMR”, susţine Apostu. El a confirmat cã existã spaţii care pot fi scoase de pe lista aferentã Legii nr. 550, dacã nu intenţioneazã nimeni sã le cumpere. întrebat când se va putea realiza acest lucru, Apostu a precizat cã este la latitudinea Consiliului Local sã stabileascã astfel de termene.
Istoria Casei Lupaş
Conform Anei Lupaş, casa a fost construitã în 1933. “Bunica mea, care era şi preşedinta Asociaţiei Femeilor Ortodoxe, era sãsoaicã de origine. Se trãgea dintr-o familie de oieri înstãriţi din Mãrginimea Sibiului.
Cu banii ei s-a fãcut casa. A proiectat-o arhitectul Horea Creangã. Este cea mai micã de pe stradã. Chiar bunicul zicea, când îl mai întreba lumea dacã avem bani, cã «nu avem bani, dar avem cãrţi»”, povesteşte Ana Lupaş. Dupã ce va intra în posesia imobilului, nepoata istoricului nu are de gând sã-l înstrãineze.
“Intenţionez sã restaurez clãdirea, sã-i redau demnitatea”, ne-a declarat Ana Lupaş, adãugând cã aşteaptã dimineaţa când îi va suna telefonul pentru a fi anunţatã cã poate sã-şi preia casa.
Cine a fost Ioan Lupaş
Ioan Lupaş (1880-1967) este considerat unul dintre cei mai mari istorici ai Transilvaniei. A fost participant la Marea Adunarea Naţionalã de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, demnitar în Consiliul Dirigent, deputat în Parlamentul României, ministru în mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Române (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Secţiei de Istorie a Academiei Române (1932-1935), fondator, alãturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Naţionalã din Cluj (1920); a scris lucrãri fundamentale despre istoria Transilvaniei.
Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, încadrat ulterior în Decizia M.A.I. nr. 334/1951; pedeapsa i-a fost majoratã cu 60 de luni. A fost eliberat la 5 mai 1955.
