Incest între surori, la orfelinat
- Scris de Ovidiu Cornea
- 27 Ian 2011, 01:12
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Povestea unei fete care locuieşte la orfelinat şi a dramei cu care se confruntă va fi prezentată în această seară, la Teatrul Maghiar de Stat, în cadrul spectacolului “Am omorât-o pe mama”.
Piesa este scrisă de Visky Andras, iar creatorii spectacolului sunt actorii Csilla Albert şi Aron Dimeny, protagonişti ai reprezentaţiei. “Am omorât-o pe mama” a fost prezentat marţi, într-o avanpremieră adresată presei, iar premiera va avea loc azi, de la ora 20:00, în Sala Studio a instituţiei. Spectacolul va beneficia de traducere simultană în limbile română şi engleză. Următoarea reprezentaţie este programată marţi, 1 februarie, la ora 20:00.
Visky Andras a explicat marţi că, pentru a scrie textul, s-a documentat la orfelinatul din Luduş şi a purtat mai multe discuţii cu fata care a dat contur personajului principal al piesei. “Tânăra care în spectacol are numele Bernadett a crescut în orfelinatul din Luduş şi a fost mutată după aceea în cel din Sighişoara. Acolo erau nişte dormitoare mari, iar Bernadett a ajuns în patul uneia dintre fete, un fel de conducătoare a grupului, care a devenit iubita ei. În momentul în care şi-a întâlnit mama şi sora, Bernadett a realizat că sora ei este iubita din orfelinat. Practic, a fost vorba de un incest”, a precizat autorul.
Dramaturgul a menţionat că titlul piesei, care l-a determinat să refuze iniţial punerea în scenă la Teatrul Maghiar din Cluj, reprezintă o delimitare metaforică, la nivel de atitudine, a tinerei Bernadett vizavi de mama sa. În spectacol apare şi personajul masculin Clemă, al cărui nume este inpirat de pedeapsa pe care o primeau copiii în orfelinatul din Luduş: li se prindea o clemă pe limbă. Piesa vorbeşte despre drama persoanelor marginalizate. “Fiecare dintre noi poate ajunge într-o situaţie de marginalizare sau în care se poate simţi discriminat”, a punctat Visky. Soluţia propusă şi subliniată la finalul piesei printr-un citat din Tora (primele cinci cărţi ale lui Moise din Vechiul Testament) este asumarea condiţiei personale, având în vedere faptul că istoria individuală nu poate fi recuperată. Visky a precizat că tânăra care a inspirat personajul central al piesei a trecut peste marile sale căderi emoţionale, a absolvit o facultate şi are acum un loc de muncă.
Visky Andras a explicat marţi că, pentru a scrie textul, s-a documentat la orfelinatul din Luduş şi a purtat mai multe discuţii cu fata care a dat contur personajului principal al piesei. “Tânăra care în spectacol are numele Bernadett a crescut în orfelinatul din Luduş şi a fost mutată după aceea în cel din Sighişoara. Acolo erau nişte dormitoare mari, iar Bernadett a ajuns în patul uneia dintre fete, un fel de conducătoare a grupului, care a devenit iubita ei. În momentul în care şi-a întâlnit mama şi sora, Bernadett a realizat că sora ei este iubita din orfelinat. Practic, a fost vorba de un incest”, a precizat autorul.
Dramaturgul a menţionat că titlul piesei, care l-a determinat să refuze iniţial punerea în scenă la Teatrul Maghiar din Cluj, reprezintă o delimitare metaforică, la nivel de atitudine, a tinerei Bernadett vizavi de mama sa. În spectacol apare şi personajul masculin Clemă, al cărui nume este inpirat de pedeapsa pe care o primeau copiii în orfelinatul din Luduş: li se prindea o clemă pe limbă. Piesa vorbeşte despre drama persoanelor marginalizate. “Fiecare dintre noi poate ajunge într-o situaţie de marginalizare sau în care se poate simţi discriminat”, a punctat Visky. Soluţia propusă şi subliniată la finalul piesei printr-un citat din Tora (primele cinci cărţi ale lui Moise din Vechiul Testament) este asumarea condiţiei personale, având în vedere faptul că istoria individuală nu poate fi recuperată. Visky a precizat că tânăra care a inspirat personajul central al piesei a trecut peste marile sale căderi emoţionale, a absolvit o facultate şi are acum un loc de muncă.
DISTRIBUIE
Comenteaza
