Călugăr, înalt ierarh, legionar, deținut, scriitor. Cine a fost Bartolomeu Anania

Vezi cine a fost mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, care a decedat în această seară la Cluj:

Bartolomeu Anania s-a născut în comuna vâlceană Glăvile, în 18 martie 1921, cu numele de mirean Valeriu Anania. După şcoala primară urmată în satul natal s-a mutat la Bucureşti, unde s-a înscris şi la Seminarul Teologic Central. Şi-a susţinut bacalaureatul la liceul “Mihai Viteazu”, în 1943, la doi ani după ce absolvise seminarul teologic. Conform enciclopediei Wikipedia, în 1935 s-a înscris în organizaţia legionară “Mănunchiul de prieteni”, unde s-a încadrat, un an mai târziu, în “Frăţia de cruce”, organizaţie superioară celei dintâi. Anania arată în memoriile sale că nu a mai apucat să devină legionar “din două motive, unul formal şi altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când eu încă nu eram major - la aceea vreme majoratul era la 21 de ani – “Frăţia de Cruce” din Seminarul Central a fost desfiinţată. În al doilea rând, în timpul scurtei guvernări legionare, dar şi după aceea, mi-a fost dat să văd şi reversul medaliei, adică faţa neştiută a Gărzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord”. Anania mai explică şi faptul că în orgnanizaţia unde era înscris, “Frăţia de Cruce”, “nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educaţie”. “Nu am avut de învăţat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam şi de patrie, corectitudine, disciplină în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”, a scris mitropolitul.

În anul 1941 a fost arestat timp de o lună de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. “După trei săptămâni am fost eliberat, dar în cazierul meu a rămas fişa cu calificativul “legionar”, un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viaţă întreagă. Nu am făcut parte niciodată dintr-un partid politic, dar am fost şi am rămas pe dreapta”, a explicat mitropolitul într-o notă. Un an mai târziu, acesta a fost arestat şi condamnat din nou, la şase luni de închisoare, pentru că ar fi deţinut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare şi arme.

Valeriu Anania a primit numele “Bartolomeu” la mănăstirea Antim din Bucureşti, în 2 februarie 1942, după ce s-a călugărit. Doi ani mai târziu a ajuns student la Cluj, atât la facultatea de medicină cât şi la Academia de Muzică. Aici a organizat şi condus o grevă studenţească, cu caracter anticomunist, în 6 martie 1946. Din acest motiv a fost exmatriculat şi a ajuns stareţ la mănăstirea Topliţa din judeţul Harghita, în 1947.

În anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzatia de activitate legionară înainte de 23 august 1944. A fost condamnat de către Tribunalul Militar Ploieşti la 25 de ani de muncă silnică pentru “uneltire contra ordinii sociale”, conform Wikipedia, şi şi-a ispăşit pedeapsa în închisoarea de la Aiud la secţia “deţinuţi politici”. A fost eliberat în 1964, în urma unui decret dat de autorităţi, de desfiinţare a detenţiei politice. Între timp, este suspectat că ar fi colaborat cu Securitatea şi că ar fi fost un agent de reeducare în penitenciar. Jurnalistul Ioan T. Morar, de la “Academia Caţavencu”, spune că Anania a călătorit legal în străinătate, după ce a ieşit din închisoare, şi “l-a turnat cu sârg pe unul dintre teologii ortodocşi de seamă, Andrei Scrima.Sub porecla «Leul Ardealului» a lui Anania se află una dură, de pe când participa la «re-educare»: Bestia de la Aiud! Va fi de lucru mult cu «Apostol» la Judecata de Apoi!”, a arătat Morar într-un articol publicat pe evz.ro.

Acesta se referă la faptul că, în anul 1966, Anania a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, informează WikiPedia. S-a întors în ţară ca director al Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, iar în 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului. A fost ales ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului în 21 ianuarie 1993.

Anania a iniţiat şi ruperea episcopiilor din Nordul şi centrul Ardealului de sub jurisdicţia din Sibiu, după ce, în 2005, candidatul pe care îl susţinea ca mitropolit al Ardealului, Andrei Andreicuţ, nu a fost ales în funcţie. Noua mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a fost recunoscută şi de sinodul BOR, în 4 noiembrie 2005.

Anania este cunoscut şi ca scriitor şi dramaturg, printre piesele scrise de acesta fiind “Mioriţa” (1966), “Meşterul Manole” (1968), “Du-te vreme, vino, vreme!” (1969) sau “Poeme cu măşti” (1972). A scris şi volume de poezii – “Geneze” (1971); “Istorii agrippine” (1976), “File de acatist” (1981), “Anamneze” (1984), “Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi” (1992) sau “Rotonda plopilor aprinşi” (1983) şi romanul exotic “Străinii din Kipukua” (1979).

A primit titlurile de Doctor Honoris Causa de la universităţile “Babeş-Bolyai” şi “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, şi a fost cetăţean de onoare în Cluj-Napoca, Dej şi Bistriţa. A fost ales şi membru de onoare al Academiei Române, în urma votului secret al Adunării Generale a instituţiei, la sfârşitul anului trecut. Academia Română este singura instituţie culturală din ţară care a organizat şi patronat o sesiune solemnă dedicată Bibliei - ediţia jubiliare a Sfântului Sinod, la diortosirea căreia Mitropolitul Bartolomeu, totodată Arhiepiscop al Clujului, a lucrat peste 11 ani, conform reprezentanţilor Arhiepiscopiei clujene