Dâncu despre soluţiile României: cu trei scriitori de Nobel, dar pe care nu-i urmează nimeni, nu rezolvi nimic

"Când faci sondaje, primul lucru pe care îl constaţi e că criteriile pe care ţi le alegi nu se potrivesc cu cele ale lumii din jur. Observi că societatea involuează în România, decade. E un fel de cădere balcanică ce apare de multe ori în istorie în perioadă de criză şi nu înseamnă o lipsă a valorilor. Apar valori de criză, trăite cu efervescenţa unor valori adevărate, dar sunt false", a precizat sociologul clujean în emisiunea "Ediţie Specială" de la Realitatea TV Cluj. Acesta adaugă că e nevoie ca intelectualii să iasă "din colivia lor de aur" şi să ia iniţiativa pentru a "desăvârşi societatea".

"Din păcate perioada interbelică a fost prea scurtă. Perioada elitelor noastre culturale a fost de cel mult 40 de ani, când am avut un proiect european la care să ne raportăm, o ieşire spre exterior. Ţara însă şi-a desăvârşit intelectualii în momentul în care i-au surghiunit. Nimeni nu s-a putut afirma în mediul românesc, unul toxic. Atunci a venit comunismul şi până la urmă nici unul dintre proiectele noastre de societate nu a fost românesc. Elitele culturale sunt închise într-o colivie de aur. Dacă vin politicieni sau oameni de afaceri care deschid uşa coliviei, atunci se desăvârşeşte o societate. Altfel, cu trei scriitori de Nobel dar pe care nu-i urmează nimeni nu reuşeşti să rezolvi nimic", a precizat sociologul.

Într-un sondaj realizat săptămâna trecută de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), 32% dintre români au răspuns "nu ştiu", întrebaţi cine este cel mai mare patriot român. "Majoritatea celor care au răspuns sunt tineri iar explicaţia e lipsa educaţiei şi pierderea încrederii în instituţii. Românii nu se mai pot identifica cu sistemul", a explicat Dâncu.

Posturile diplomatice ar trebui ocupate de oameni tineri, între 30 şi 40 de ani, este de părere Dâncu. "La început poate nu ar fi cei mai buni, dar ar avea o altă mentalitate. Nu ar fi cărători de genţi, nu ar umbla după bilete şi note de plată şi nu ar avea spaime. Un tânăr are o mare problemă: are un viitor. Viitorul te complexează uneori, pe când cei care sunt pe ultima sută a vieţii sunt prizonieri ai unei mentalităţi vechi a lipsei de alimentaţie", a explicat sociologul.