Tradiţia maramureşeană a descins la Iulius Mall

Atmosfera Târgului de Produse Tradiţionale, Ecologice şi de Meşteşugărit din Maramureş este întreţinută de muzicanţi cu ceteră, dobă şi zongoră şi de copii care dansează în costum popular. Producătorii susţin că tradiţia poate aduce bani "dacă este şi muncă".

La tarabe, maramureşenii îi aşteaptă pe clujeni cu miere şi produse apicole, prăjituri de casă, caşcaval cu busuioc, chimen sau ardei, cârnaţi de viţel, pastramă, turtă dulce, bijuterii, scoarţe, costume populare sau ştergare. "Magiunul de prune trece nemai-pomenit la Cluj, la fel şi dulceţurile, miezul de nucă şi merele. Tot ce se vede aici e produs în gospodăriile noastre, avem afaceri de familie", a declarat Ioan Pop, din satul Buciumi, vicepreşedinte al Asociaţiei Producă-torilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş. "Este o afacere bună, aduce bani şi poţi trăi din ea dacă este şi muncă. Am trei copii care vor duce gospodăria mai departe. Nu pleacă în Spania dacă văd că treaba merge şi nu le lipseşte nimic", este de părere Pop.

La taraba vecină se vinde prăjitură de casă. Cele mai apreciate sunt cele cu brânză şi măr. "Şi românii, şi străinii se înghesuie la ele. Se mai caută şi Albiniţa, şi bezelele cu nucă", mărturiseşte producătoarea Rodica Ţiplea, din Ocna Şugatag. Bunătăţile au mai fost prezentate în Cluj la Târgul Agraria. "De atunci au scăzut salariile cu 25% şi nu mai avem aşa cerere. Nu am scăzut din preţ, că totul e natural şi nu ne permitem", a dezvăluit femeia. Târgul este deschis până sâmbătă, între 9:30 şi 19:00.

Doar străinii mai preţuiesc meşteşugul

La un alt stand se vând cuverturi, aşa-numitele cergi, din lână, moi şi călduroase, ţesute la război şi "purtate în vâltoare", după cum a explicat doamna Doina, din Borşa, producătoarea de la stand. "Sunt confortabile şi se întreţin foarte uşor. Au mare căutare la nemţi; ei le folosesc pe post de covoare", a precizat producătoarea. Mai are la vânzare feţe de masă din bumbac de Tălmaciu, ştergare cusute cu două feţe şi perne înflorate. "Chiar şi în Maramureşul nostru lumea renunţă la aceste comori doar ca să scape de ele şi îşi pun în case lucruri chinezeşti. Copiii ar trebui să înveţe în şcoli cum se fac obiectele tradiţionale ca să le preţuiască", este de părere doamna Doina.