Clujul, “cucerit” de maghiari. Matei Corvin a îmbrăcat centrul în roşu-alb-verde

Deşi restaurarea monumentului a fost realizată prin contribuţii financiare egale din partea statului român şi a celui maghiar, ceremonia oficială de inaugurare a fost una cu accente aproape exclusiv roş-alb-verzi. Piaţa Unirii a fost invadată de steaguri maghiare, viceprimarul Laszlo Attila n-a vorbit româneşte, iar ministrul Culturii din guvernul României s-a adresat întâi în limba maghiară.

Aproximativ o mie de oameni s-au adunat în Piaţa Unirii pentru a participa la inaugurarea oficială a ansamblului statuar Matei Corvin, proaspăt restaurat. Printre aceştia şi un grup de circa o sută de membri ai uneia dintre organizaţiile extremiste din Ţinutul Secuiesc, "Asociaţia celor 64 de comitate", cu steaguri negre proprii. Piaţa a fost invadată de steaguri ale Ungariei (pe unul scria "Ardealul liber - 3 Scaune), ale Ţinutului Secuiesc, steaguri arpadiene şi ale partidului de extremă dreaptă din Ungaria, Jobbik. Singurul steag românesc a fost cel amplasat de organizatori pe scena de pe care s-au ţinut discursurile. De remarcat, totuşi, că manifestarea a început cu intonarea imnului României.

Printre puţinii vorbitori în limba română a fost primarul Sorin Apostu. "Restaurarea acestui monument a demonstrat buna colaborare dintre români şi maghiari", a spus el, după care a definit Clujul drept o "cetate în care s-a instaurat normalitatea". Primarului i-a urmat la cuvânt adjunctul său, preşedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila. Viceprimarul Clujului a ales să se adreseze doar celor de o etnie cu el, fără a se obosi să-şi traducă spusele şi pentru români. Mai "generos" cu etnia majoritară s-a arătat ministrul Culturii, preşedintele UDMR Kelemen Hunor. Membrul guvernului României a decis să vorbească mai întâi în limba maghiară. "Adevărul a învins (...) moştenirea acestui rege trebuie păstrată (...) din 1992, el ne-a condus în luptă", au fost câteva dintre afirmaţiile lui Hunor. El a evocat supravieţuirea statuii în vremea lui Funar. "A fost un primar, nici nu merită amintit, care a vrut să scoată statuia regelui Matei din piaţa centrală. Şi atunci, maghiarii din Cluj, dar şi intelectualii români s-au împotrivit", a spus ministrul, rememorând şi începutul anilor `90, când, afirmă el, secuimea ar fi fost pusă în pericol.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, nu a mai avut accentele autonomiste din discursul ţinut la 15 Martie, dar a calificat supravieţuirea statuii în faţa avântului demolator al lui Ceauşescu drept "un simbol al voinţei noastre de a rămâne pe aceste meleaguri". Afirmaţii ceva mai interpretabile a făcut ministrul ungar al Resurselor Naţionale, Rethelyi Miklos. "Clujul nu şi-a pierdut identitatea, are doar denumiri diferite: Cluj pentru români, Kolozsvar pentru unguri, Klausenburg pentru nemţi. (...) Nu-i nevoie să ne divizăm, trebuie să clădim Clujul împreună, Clujul este al nostru, semnul nostru este şi pe statuie", a spus Rethelyi. El a mai afirmat despre urbea noastră că ar fi "foarte prezentă în cultura întregii maghiarimi", a spus că poate fi "un exemplu pentru multiculturalism" şi a promis sprijinul guvernului ungar pentru a obţine statutul de capitală culturală europeană în 2020. "Clujul nu poate fi conceput fără maghiari", a conchis el, precizând, însă, că autorităţile din Ungaria urmăresc "cu grijă situaţia maghiarilor din Bazinul Carpatic".

"E bine că n-au reuşit s-o demoleze, cum a demolat Ceauşescu cartierul hoştezenilor din Cluj", şi-a început discursul vicepreşedintele Parla-mentului European, Tokes Laszlo. Şi el a invocat urgiile cărora le-a rezistat statuia. "Mathias a supravieţuit războaielor, imperiilor trecătoare, inclusiv domniei lui Gheorghe Funar", a spus Tokes. El a invocat sprijinul Doinei Cornea şi al fostului preşedinte al CFSN Cluj, Octavian Buracu, în blocarea intenţiei lui Funar de a muta ansamblul statuar. Tokes nu a omis să condamne, însă, tentativa eşuată a parlamentului de a reacţiona oficial faţă de afirmaţiile autonomiste ale unor înalţi demnitari maghiari, vorbind despre o "dezbatere politică ilară din partea opoziţiei postcomuniste şi pseudoliberale". "Pe vreama lui Ceauşescu şi Funar era greu să fii maghiar în Transilvania, pe vremea lui Gyurcsany (fost premier al Ungariei - n. red.) era greu să fii maghiar în Ungaria. Acum e bine să fii român în ţara lui Ştefan cel Mare, e bine să fii maghiar în ţara lui Mathias, e bine să fii român, maghiar în Europa", a concluzionat Tokes. Manifestările au mai cuprins o slujbă de sfinţire a monumentului, momente artistice şi s-au încheiat cu depuneri de coroane.

Revoltaţi de inaugurare

PSD Cluj a criticat situaţia de la inaugurarea grupului statuar Matei Corvin, când au fost arborate doar două steaguri româneşti "într-o mare de steaguri ale statului maghiar". "Credem că este de datoria noastră să întrebăm autorităţile locale de ce la respectiva manifestare au fost arborate doar două steaguri româneşti într-o mare de steaguri ale statului maghiar, în condiţiile în care Piaţa Unirii se află în România, iar guvernul român a susţinut financiar cu aproximativ 400.000 euro restaurarea grupului statuar al lui Matei Corvin, rege român al Ungariei", arată preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, într-un comunicat de presă.

Acesta spune că a constatat "cu tristeţe" lipsa traducerilor în română a discursurilor politice ale unor lideri maghiari prezenţi la eveniment, "ce, probabil, au uitat istoria comună determinată de personalitatea regelui Matei Corvin, tratându-l ca pe un «brand» exclusiv maghiar". "Am constatat cu regret că plăcuţa lui Nicolae Iorga nu mai este amplasată pe grupul statuar, fapt care încalcă grav o hotărâre a consiliului local şi istoria", mai spune Lăpuşan. La fel de revoltat s-a dovedit Mircia Giurgiu, deputat PDL aflat în procedură de excludere din partid. Acesta a declarat pentru ZIUA de CLUJ că s-a simţit stingher în Piaţa Unirii, înconjurat de steaguri maghiare. Giurgiu a spus că va adresa o interpelare pe acest subiect premierului Emil Boc şi ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.