Noua finanţare a universităţilor şi posibilitatea de a intra în faliment

Universităţile din Cluj, dar şi cele din ţară vor primi finanţare de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) după ce vor fi ierarhizate şi pe baze competitive. Oficiali ai Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) au avertizat că "mecanismul de finanţare va cerne universităţile". Cătălin Baba a clarificat şi situaţia conducătorilor de doctorate care împlinesc 70 de ani.

"Legea Educaţiei Naţionale (LEN) este în implementare. Astăzi (ieri-n. red.) am avut o discuţie importantă privind clasificarea şi ierarhizarea universităţilor. MECTS s-a încadrat în ceea ce priveşte metodologia şi ideile principale şi aici mă refer la partea de finanţare, la numirea consiliilor, cum este Consiliul Naţional de Titluri şi Diplome Universitare, la elaborarea standardelor privind asigurarea calităţii. Suntem în grafic cu toate aceste probleme", a declarat Cătălin Baba, Secretar de Stat al MECTS. El a explicat şi modalitatea în care se va face finanţarea universităţilor.

"Finanţarea în universităţi se face prin granturi multianuale, ceea ce înseamnă că universităţile vor primi o sumă în funcţie de capacitatea maximă de şcolarizare şi de numărul de studenţi pe care îi au în anul I la buget. Acest grant urmează să fie plătit multianual, iar universităţile vor primi aceleaşi fonduri pentru studenţi", a spus Baba. "Considerăm că în acest fel universităţile vor putea să ridice standardele de calitate şi nu o să mai fie supuse presiunii trecerii studenţilor la examene doar pentru a-şi conserva fondurile pe care le obţin de la buget. Finanţarea se face sub formă de finanţare de bază, finanţare suplimentară, finanţare complementară. Există o finanţare specială pentru dezvoltarea programelor şi a infrastructurii universităţilor pentru care statul are un interes deosebit cum ar fi, de exemplu, universităţile de ştiinţe agricole, dar şi multe alte universităţi care pot să intre în aceste proiecte care sunt realizate pe bază de competiţie", a adăugat Baba. Universităţile vor primi şi fonduri pentru integrarea socială a categoriilor defavorizate de studenţi.

La rândul lui, vicepreşedintele CNATDCU, Lazăr Vlăsceanu, le-a ridicat un semnal de alarmă universitarilor. "Trebuie să facem o clasificare a universităţilor. Pentru interese naţionale, trebuie să identificăm universităţile care să fie stimulate să se dezvolte, deşi nu sunt super-performante la ora aceasta, dar prin mecanismul de finanţare le cernem şi cele care nu pot să se adapteze rapid la noul climat o să ajungă să intre faliment", a spus Vlăsceanu. "Dacă avem măcar doi ani acest sistem de finanţare, unele universităţi vor ajunge la faliment atâta timp cât avem o scădere demografică rapidă, numărul de candidaţi la studenţie va fi în scădere anul ăsta şi, fără niciun fel de dubiu, anul următor şi mai mult. Economia trebuie să se refacă pentru că, altfel, ajungem mult mai rău decât suntem acum. Soluţia este să producem o clasificare, o ierarhizare pentru uzul nostru", a specificat Vlăsceanu.

Conform celor doi oficiali, universităţile vor primi o finanţare de bază de 70%, iar 30% va reprezenta finanţarea suplimentară pe baza competitivităţii. "Finanţarea pe student în anul acesta este, ca şi anul trecut, din partea de finanţare de bază. Partea de doctorat se va da anul acesta în septembrie, pe bază de competiţie. Universităţile care vor conduce doctorate vor primi un pic mai mulţi bani de la finanţarea de bază, vor primi bani de la Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică, care va scoate granturi - burse doctorale la competiţie după cum am identificat resurse. Vom continua finanţarea până la 3.500 de locuri, exact cum au fost cu bursele finanţate prin POS-DRU", a declarat Cătălin Baba.

Universitarii pensionabili pot să predea

Secretarul de stat Cătălin Baba a clarificat situaţia conducătorilor de doctorate care împlinesc 70 ani. "Între 65-70 de ani, orice cadru didactic poate să ia doctoranzi noi. La împlinirea vârstei de 70 ani nu va mai putea să ia doctoranzi noi, ci îi va duce în lichidare, doi ani sau trei ani, pe cei pe care îi are deja", a spus Cătălin Baba. În plus, profesorii universitari vor putea lucra în universităţi şi după pensionare. "Dacă doreşte, un profesor poate să predea până la 100 de ani. Poate să predea la şcoala doctorală, la licenţă sau la masterat. Foarte important este că nu se consideră salariul cumul cu pensia. Am obţinut acest lucru de la Ministerul Muncii", a precizat Baba.