Comoara reformaţilor s-a întors la Cluj

Între documente se află şi transcrierea unei bule papale din 1518, al cărei text nu a mai fost publicat niciodată. Mai exact, este vorba de un brevet al Papei Leon al X-lea, în care conferă ordinului dominican drepturi similare altor ordine mendicante (ordine de călugări cerşetori -
n. red.), transcris de cardinalul Hieronimus de Ghinuctys.

"Documentul a fost validat de un notar public din Roma. Textul nu a mai fost publicat niciodată, pentru că arhivaliile nu au fost expuse deloc pentru public", a precizat Ösz Sándor Elöd, arhivist la eparhia clujeană. A mai fost retrocedată diploma pe care Sigismund Báthory, principele Ardealului, a oferit-o în 28 decembrie 1587 şcolii reformate din Târgu Mureş. O altă diplomă care a ajuns din nou la Cluj în acelaşi context este cea prin care principele Gabriel Bethlen întăreşte o donaţie din 1587 a lui Sigismund Báthory. Documentul datează din 31 octombrie 1615. A mai fost retrocedată scrisoarea lui Apáczai Csere János, rector al Colegiului Reformat din Cluj, prin care cere în 1659 fonduri de la principele Ardealului pentru reîntregirea corpului profesoral. Arhiva eparhiei clujene cuprinde de acum şi lista din 1674 a cărţilor şi bunurilor lui Mihai Halici fiul, un erudit român de origine calvină originar din Caransebeş, donate testamentar Colegiului Reformat din Orăştie. De asemenea, între documentele recuperate se află diploma principelui Ardealului Mihai Apafi I, datând din 1675, în care transcrie şi întăreşte un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Sorban Komfucz, nobil din Copăcel, şi funcţionarul princiar Székely László.

Arhivaliile, cum sunt numite în rândul specialiştilor aceste documente, au fost predate în custodie Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) încă de la înfiinţarea instituţiei, la începutul anilor ‘70. "Multe muzee judeţene au fost obligate la acea vreme să predea obiecte din patrimoniu pentru realizarea unei expoziţii reprezentative pentru toată ţara. La fel, bisericile au fost «rugate» să dea în custodie obiecte de cult, iar de la noi au plecat astfel aceste documente", a explicat Sipos Gabor, arhivist-şef în cadrul Arhivei Eparhiei Reformate din Ardeal. Începând din 1978, instituţia clujeană a făcut demersuri pentru retrocedarea hârtiilor, însă până în 1989 nu a primit nici măcar răspuns la solicitări.

"Condiţiile în care documentele au fost păstrate au fost foarte bune. În fiecare an primeam un raport asupra modului în care au fost tratate şi locul unde se află în MNIR", a ţinut să precizeze Sipos Gábor. Cererile de retrocedare înaintate de clujeni în anii ‘90 au fost respinse, iar baza legală a restituirii acestor bunuri s-a constituit abia în anul 2000. "După înfruntarea birocraţiei stufoase, la data de 6 mai 2011 arhivaliile au fost redobândite de Arhiva Eparhiei Reformate din Ardeal, aduse la Cluj şi, după repunerea lor în locul lor firesc, fondurile arhivistice văduvite vor deveni iar integre", au anunţat oficialii eparhiei. Un merit deosebit îl au în acest sens ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul MNIR, potrivit lui Sipos Gabor.

Cercetări trunchiate de lipsa documentelor

"Peste 100 de cercetători vin anual să studieze arhiva, chiar şi din Ungaria, Elveţia ori SUA, iar lipsa acestor documente era resimţită mult în cercetările lor. Nu puteam decât să îi trimitem la Bucureşti", a explicat Ösz Sándor Elöd. "Ideea constituirii unei expoziţii reprezentative pentru anumite perioade sau zone, cum a fost cea dorită la Bucureşti în anii ‘70 nu este rea. Putem oferi în custodie aceste arhivalii pentru expoziţii, dacă ni se cere", a precizat Sipos Gabor.