Sătenii din Țaga se opun ca o firmă austriacă să crească bizoni pe pășunea lor

Sătenii din Țaga se opun ca o firmă austriacă să crească bizoni pe pășunea lor
Sătenii din Ţaga vor contesta în instanţă decizia primăriei de a concesiona o parte din păşunea comunală unei societăţi austriece care vrea să dezvolte în zonă o fermă de bizoni.

După ce Consiliul Local a votat, de principiu, concesionarea unei suprafeţe de 37 de hectare din păşunea comunală către un investitor străin, mai mulţi săteni din Ţaga au apelat la Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din Ardeal ca să-i reprezinte într-un proces de împroprietărire. Ferma de bizoni care ar trebui să se dezvolte la Ţaga este propusă de o societate austriacă, proprietară a unei afaceri similare în comuna Şinteu din Bihor.

Sătenii din comuna Ţaga nu privesc cu ochi buni investiţia pe care a perfectat-o primăria. "Am luat legătura cu oamenii din sat, sunt mai mulţi nemulţumiţi de această afacere şi îi vom ajuta. La Ţaga i s-au concesionat unui străin câteva zeci de hectare de păşune, în mod ilegal pentru că păşunea comunală nu e a primăriei. E o neînţelegere de termeni: păşunea comunală înseamnă că ea se află în folosinţa comună a tuturor proprietarilor. Nu e singurul loc din ţară unde s-a interpretat aşa. Primăriile deţin ilegal drepturile de proprietate asupra păşunilor şi fac afaceri cu ele", a declarat pentru ZIUA de CLUJ Gheorghe Cosmuţa, de la Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din Ardeal.

El mai spune că procesul este unul simplu, că "nu costă nimic întrucât nu necesită achitarea taxei de timbru". Pe de altă parte, primarul comunei, Romulus Mârza a replicat că în zonă nu a fost constituit nici un composesorat (asociaţie de proprietari - n. red.) şi că cei care contestă decizia nu au nici un act de proprietate asupra terenurilor în cauză. "Mai întâi, trebuia să formeze un composesorat, apoi să depună cerere la primărie pentru restituirea proprietăţii, dar nu au fost interesaţi până acum. Oricum, partea de păşune pe care o foloseau şi până acum a rămas în continuare la dispoziţia lor", a declarat Mârza.

Primarul spune că în Consiliul Local s-a luat în considerare varianta concesionării, într-o primă fază, a 37 de hectare de păşune la Ţaga către societatea Villa Tirol, aparţinând unui cetăţean austriac, Christian Friedl. Această firmă este specializată în creşterea de bizoni pentru carne sau vânătoare şi are o fermă similară în judeţul Bihor. Într-o a doua etapă a proiectului, Ţaga ar urma să concesioneze aceleiaşi societăţi circa 200-300 de hectare în satul Sântioana. Deocamdată la Ţaga au fost aduşi deja 80 de bizoni, iar până la perfectarea concesiunii terenul de 37 ha a fost închiriat cu 70 de euro pe hectar/an.

"În Ţaga avem 1.200 de hectare de păşune, undeva la 60 de hectare e folosit de cei care au animale. În rest, e neîntreţinută, s-a împădurit. La Ţaga mai există cam 30 de bovine ale oamenilor şi încă vreo 30 care aparţin unei ferme. La Sântioana sunt 21 de bovine care au la dispoziţie 150 de hectare", a mai explicat primarul Mârza, arătând că în ultimul an numărul animalelor mari de pe raza comunei a scăzut drastic. Potrivit înţelegerii cu austriecii, aceştia ar trebui să mai construiască în comuna clujeană un abator de bovine, singurul din judeţul Cluj, un hotel, afaceri în urma cărora ar rezulta 60-70 de locuri de muncă pentru localnici.

Hăitaşul lui Ţiriac, implicat în afacerea Villa Tirol

Villa Tirol SRL a inaugurat vara trecută pe Valea Tîrnei, în comuna Şinteu-Bihor, un proiect similar cu cel propus la Ţaga. Aici, investiţia a fost de circa 6-8 milioane de euro. Practic, întreaga afacere este gândită ca un spaţiu natural care să permită creşterea intensivă a animalelor pentru vânat, bizoni, cerbi şi mistreţi, consultantul afacerii din judeţul vecin fiind Ovidiu Bârgău - organizatorul celebrelor vânători ale lui Ion Ţiriac la Balc. Royal Village-ul din Bihor oferă pe lângă partide de vânătoare (Royal Hunting) şi posibilitatea de a achiziţiona carne de bizon, considerată o delicatesă pe piaţa internaţională datorită conţinutului nutritiv şi lipsei grăsimilor şi ale cărei preţuri urcă înspre 80 de euro pe kilogram. "Eu am fost consultant pentru Royal Village, nu sunt asociat în această afacere. Ei doar mă contactează dacă au nevoie de ajutor. Ştiu că vor să facă ceva şi la Cluj. Eu nu cred că mă duc înspre Cluj, ştiu cum e să faci afaceri într-un judeţ unde nu cunoşti pe nimeni", a precizat Ovidiu Bârgău, fost director Romsilva. Reprezentantul Villa Tirol în România, Constantin Jeican, nu a dorit să ofere detalii despre afacerea de la Ţaga.

 

Comenteaza