Cum gestiona primăria Clujul interbelic

Expoziţia "Istoria administraţiei locale la Cluj-Napoca (1919 - 1940)" a fost vernisată ieri şi este organizată de Arhivele Naţionale Cluj, cu ocazia Zilelor Municipiului (între 27 mai şi 3 iunie 2011). Aceasta cuprinde aspecte ale vieţii administraţiei locale clujene din perioada democraţiei interbelice româneşti, cu ipostaze inedite: documentare şi iconografice. Paula Ivan şi Vasile Lechinţan, responsabili de organizarea expoziţiei, au amintit că în perioada interbelică administraţia clujeană promova toleranţa şi multiculturalitatea: suporta cheltuielile cu masa pentru vagabonzi şi cele de relocare a acestora în localităţile de baştină - "Se pare că Sarkozy (Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei - n.red.) nu a fost chiar original cu ideea de expulzare a rromilor, poate a luat ideea de la Cluj", a glumit Lechinţan.

El a adăugat că primăria a cerut chiar Facultăţii de Litere să traducă în latină controversata plăcuţă de pe statuia lui Matei Corvin cu textul lui N. Iorga. Printre documentele expuse figurează şi planuri ale clădirii primăriei care au rămas în faza de proiect. "Sunt nişte clădiri extraordinar de frumoase, în viziune renascentistă, dar care nu au mai fost realizate fiindcă a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial", a explicat istoricul Vasile Lechinţan. Alte planşe arată cum, în 1939, Piaţa Mihai Viteazul era pavată cu piatră cubică şi că în 1924 exista un plan de plasare a unei cabine de "proiecţiuni" pentru filme în incinta Teatrului Naţional. Din 1921 datează un deviz al lucrărilor pentru repararea statuii lui Matei Corvin, iar în 1936 primăria aproba proiectul pentru Muzeul Botanic al Universităţii Regele Ferdinand. În 1931 se aproba Regulamentul pentru organizarea administraţiei municipale. Tot în 1931 exista deja Buletinul Oficial al Municipiului.

Directorul arhivelor clujene, Ioan Drăgan, a lansat primăriei provocarea de a relata şi istoria mai recentă a oraşului, din perioada 1990 - 2011. În replică, primarul a dezvăluit că pregăteşte un film-surpriză cu oraşul în oglindă: înainte şi după 2004. În cadrul expoziţiei se mai pot vedea imagini cu chipurile primarilor din perioada interbelică (Iulian Pop, Nicolae Drăganu, Sebastian Bornemisza, Theodor Mihali), imagini şi documente cu privire la vizita unor delegaţii străine la Primăria Cluj, printre care cea a premierului francez Louis Barthou, cereri către Primăria Cluj înregistrate din partea cetăţenilor pe diverse probleme edilitare, culturale şi sportive, planuri de construcţie din perioada interbelică aprobate de Primăria Cluj, imagini cu aspecte de la construcţia Catedralei Ortodoxe din Piaţa Avram Iancu şi de la construcţia Liceului Sfânta Terezia, actualul Colegiu George Coşbuc.

(L. SILEA, K. REŞTEA)