Ameninţările moderne: terorismul cibernetic şi conflictele din lumea arabă

Evoluţia tehnologică şi socială a ultimilor ani aduce şi noi provocări în domeniul securităţii, fie că este vorba de terorismul cibernetic sau de conflictele din lumea arabă, potrivit specialiştilor prezenţi ieri la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), la conferinţa "Guvernanţă, Intelligence şi Securitate în secolul XXI". Evenimentul a reunit analişti şi specialişti din domeniu, interesaţi de problematicile guvernanţei europene, intelligence-ului, criminalităţii organizate şi ale studiilor de securitate şi strategice.

"De câţiva ani încoace, nu terorismul este primadona ameninţărilor internaţionale, ci atacurile cibernetice complexe şi spionajul cibernetic", a declarat Mireille Rădoi, de la Biblioteca Centrală Universitară Carol I Bucureşti. "Contraatacul este extrem de dificil în acest caz, în care anonimatul virtual nu mai depinde de mediul fizic", a explicat conferenţiarul, la prezentarea "Geopolitica securităţii cibernetice: o nouă provocare".

Transnaţionalizarea securităţii cibernetice este o problemă care primeşte atenţie doar de puţin timp, după cum a subliniat Mireille Rădoi. "Tehnologizarea aduce şi noi probleme şi pericole. Exemplul dat mereu în acest caz este cel al Estoniei, ţară foarte bine informatizată, în care 97% din tranzacţiile bancare se făceau online. Tocmai din această cauză a fost îngenuncheată de un atac informativ în 9 mai 2007", a detaliat specialista. Din acel moment au fost făcute mari eforturi pentru legiferarea şi reglementarea acestui tip de atac, inclusiv printr-un exerciţiu pan-european la care a luat parte şi România. "Suntem pe primul loc pe lista ţărilor care găzduiesc atacuri de tip cibernetic, însă la reglementarea fenomenului nu ne putem lăuda. Dacă sistemul bancar din România ar crăpa mâine, nu se ştie cine şi în ce fel poate interveni", a atras atenţia Rădoi. În privinţa viitorului acestui tip de securitate, specialista a apreciat că se poate vorbi doar "ca parteneriat public-privat, civil-militar, naţional-internaţional".

O temă abordată de mulţi participanţi la conferinţă a fost conflictul din Libia. "Situaţia are la bază un complex de cauze, unele de ordin istoric, mai ales că autoritarismul a făcut istorie de decenii în zonă. Mai sunt cauze economice cum ar fi criza şi seceta din Rusia, precum şi politica dublului standard aplicată de puterile occidentale", a spus Eugen Lungu, de la Universitatea de Sud-Est Lumina. În prezentarea "Conflictul din Libia şi redeschiderea dezbaterilor privind intervenţia umanitară", Lungu a menţionat că "în Libia, dar şi în Tunisia sau Egipt conflictele sunt un efect al războiului din Irak din 2003". "Intervenţia americană de atunci a rupt echilibrul geopolitic în această zonă", a punctat specialistul. Momentul a creat o situaţie în care liderii acestor ţări au început să fie văzuţi drept complici ai Occidentului, potrivit lui Eugen Lungu, în opinia căruia "primăvara arabă s-ar putea să aibă un trend pozitiv, deşi există şi pericolul ca aceste conflicte să alunece spre fundamentalismul islamic".

La inaugurarea evenimentului au luat cuvântul rectorul UBB, Andrei Marga, Teodor Frunzeti, rectorul Universităţii Carol I Bucureşti, Gheorghe Teodoru Ştefan, rectorul Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti, şi Liviu Tăut, rectorul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Bucureşti, precum şi profesorul universitar Adrian Ivan, titularul disciplinei securitate de la UBB.