Tensiuni pe tema plăcuţei la discuţiile pentru Cluj, capitală culturală europeană 2020

Conferinţa despre pregătirile necesare obţinerii de către Cluj a titlului de capitală culturală europeană în 2020, organizată ieri la Fabrica de Pensule, a fost pigmentată cu tensiuni pornite de la nemulţumirea consilierului ministrului Culturii, Csilla Hegedus, cu privire la plăcuţa din faţa statuii lui Corvin şi la neînchiderea pentru circulaţie a două dintre laturile Pieţei Unirii.

Consilierul ministerial a precizat că atât proiectul de reamenajare a Pieţei Unirii, cât şi cel de reabilitare a statuii lui Matei Corvin au fost aprobate într-o anumită formă de Comisia Monumentelor Istorice, dar nu au fost respectate. "Proiectul Planwerk era unul extraordinar, dar acum vedem în Piaţa Unirii o parcare, în loc să vedem centrul istoric, aşa cum era prevăzut de proiectul iniţial (adică să fie închise circulaţiei rutiere două dintre laturile pieţei - n. red.). Când un proiect este avizat de Ministerul Culturii, el trebuie să fie şi respectat. Sperăm însă că va fi făcut totul ca în 2020 oraşul să arate aşa cum trebuie", a precizat Csilla Hegedus, consilierul ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, la conferinţa "Cultura. Cluj 2020", organizată la Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca. Consilierul a vorbit apoi şi despre problema plăcuţei din faţa statuii lui Matei Corvin. "Nu vorbesc despre personalitatea lui Nicolae Iorga, nici despre acel citat scos din context, ci despre legalitate, pentru că a existat un proiect avizat de Comisia Regională a Monumentelor Istorice. Înainte de realizarea lucrărilor părţile au convenit asupra textului, iar acum vedem un alt lucru, un alt text, ilegal", a spus aceasta.

Unul dintre iniţiatorii Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - capitală culturală europeană, Răzvan Rotta, a opinat că remarcile negative ale consilierului "nu-şi aveau locul" în contextul conferinţei şi că "a otrăvit aerul". "Ce rost are să aducem în discuţie aici proiectul Planwerk şi plăcuţele?", s-a întrebat Rotta. "Îmi pare rău s-o spun, dar m-am simţit jignit în casa dumneavoastră", a precizat omul de afaceri. El a amintit că ideea constituirii asociaţiei respective a prins contur "acum 450 de zile", în biroul rectorului Universităţii Tehnice, Radu Munteanu, şi a adăugat că în proiect se pot implica "toţi cei care iubesc Clujul". Directorul de Comunicare şi PR al Primăriei Cluj-Napoca, Florin Moroşan, a subliniat că asociaţia a ajuns în prezent la 47 de membri şi că este deschisă tuturor celor care doresc să se implice în proiectul de pregătire a ideii de obţinere de către Cluj a titlului de capitală culturală europeană în 2020. "Vizavi de proiectul din Piaţa Unirii, acesta va continua, încercăm să găsim soluţii alternative pentru devierea traficului din zonă. După ce vom găsi soluţiile respective, vom închide cele două laturi (din faţa Muzeului de Artă şi din partea opusă acestuia - n. red.). Este un proiect etapizat, nu am putut face totul dintr-o dată", a precizat Iulia Perşa, şef al Biroului mass-media al Primăriei Cluj-Napoca.

Conferinţa "Cultura. Cluj 2020", care a analizat aspectele ce privesc pregătirile necesare obţinerii de către Cluj a titlului de capitală culturală europeană în 2020, a fost organizată ieri de asociaţia Iniţiativa Cluj 2020. Evenimentul a avut loc la centrul independent de artă contemporană Fabrica de Pensule, fiind structurat pe trei teme de discuţie: "Capitala Culturală Europeană şi dezvoltarea urbană", "accesul la cultură" şi "cultura şi spaţiul public urban". Doi dintre principalii invitaţi, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi primarul Sorin Apostu, nu au ajuns la eveniment. În schimb, au fost prezenţi, între alţii, Tamas Szalay, director cultural în cadrul proiectului Pecs, şi Tudor Giurgiu, directorul TIFF.