Atuurile Clujului pentru titlul de capitală culturală europeană

El crede că unicitatea Clujului trebuie exploatată, însă cu condiţia ca totul să se facă la scară internaţională, noua tendinţă în desemnarea capitalelor culturale. Conturarea strategiei trebuie să pornească de la resursele Clujului şi de la potenţial şi nu se poate face prin simpla raportare la modelul Sibiu, oraş ce a purtat această titulatură în 2007. "O treime din populaţia Clujului este populaţie academică. Folosim noi acest atu al Clujului? Nu! Clujul are un potenţial extraordinar de relaţionare. În 2003 am introdus aeroportul în reţeaua internaţională, în Coridorul IV; şi acum mă ceartă cei de la Mureş. Însemna să facem şi calea ferată, să o modernizăm pentru o mai bună legătură cu Vestul, să facem şi autostrada. Ar trebui să trecem de la multiculturalitate la interculturalitate, să construim acest brand al comunităţii, ceea ce nu înseamnă doar spirit, ci economie, infrastructură - de transport, energetică, de mediu. Trebuie construit un brand nu doar local sau regional, ci global", a spus Puşcaş.

Infrastructura creată pentru competiţia CCE va fi folosită în dezvoltarea oraşului. "Toate aceste iniţiative sunt importante, chiar dacă vom fi aleşi sau nu. Instituţiile create vor asigura dezvoltarea activităţii culturale şi urbane în Cluj", a spus Valeria Marcolin, expert cultural la Paris. Pregătirea pentru candidatura la titlul CCE, accesul la cultură şi cultura în spaţiul public au constituit principalele teme abordate la conferinţa "Cultură. Cluj 2020", organizată la Fabrica de Pensule de Fundaţia AltArt şi Grupul PONT.

(K. REŞTEA, L. SILEA)