Au venit din Africa de Sud să facă oale de lut

Au venit din Africa de Sud să facă oale de lut
De 12 ani, copii din Cluj, Bucureşti, Timişoara, dar şi din Africa de Sud sau Franţa învaţă în fiecare vară cum se fac covoarele ţesute, oalele de lut sau bijuteriile din mărgele.

Îndeletnicirile bunicilor îi atrag în tabăra de la muzeul etnografic atât pe copii, cât şi pe părinţii lor, iar "moda" verii este împletirea brăţărilor din mărgele.

Ca în fiecare an, tabăra se desfăşoară între căsuţele străvechi din Secţiaîn aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (MET), la intrarea în pădurea Hoia. Până la locul faptei, treci pe lângă bisericuţe vechi de lemn, case vopsite în albastru şi fântâni cu cumpănă. Un grup mare de copilaşi modelează în fiecare zi figurine din lut într-un cort amplasat în zona dinspre parcul industrial Tetarom. Se pot desluşi siluete umane, vase strâmbe, floricele sau forme de animale. "Pe copiii mititei îi repartizăm la modelarea lutului, pentru că acolo pot lua totul ca o joacă", explică Ana Bufnea, una dintre "profesoarele" taberei etnografice de vară, specialistă în bijuterii din mărgele. "Sunt gestionară de patrimoniu la Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi am început tabăra acum 12 ani, împreună cu câteva colege şi fosta directoare. A avut succes la copii şi am continuat, dar nu credeam că va merge atâţia ani", mărturiseşte muzeografa.

"Îmi place aici, pentru că putem face o grămadă de lucruri crea- tive şi pentru că ne putem dezvolta ideile, spune Ioana, o fetiţă de 12 ani, de la grupa de pictură pe sticlă. "Am mai fost şi anul trecut şi am învăţat să fac tot felul de vase şi animale din lut, şase feluri de mărgele şi să pictez. Am cunoscut mulţi copii, ne înţelegem destul de bine", adaugă copila. Alţi micuţi au învăţat să folosească roata olarului şi sunt mândri de oalele pe care le vor duce acasă, deşi nu au fost arse în cuptor, cum se face cu vasele adevărate, pentru că ar fi nevoie de condiţii speciale. Părinţii apreciază mediul în care au loc cursurile. "E aer curat, copiii sunt într-o atmosferă plăcută şi e ceva educativ, creativ pentru ei. Anul trecut am descoperit locul acesta şi venim cel puţin o săptămână pe vară. Anul acesta băiatul meu a învăţat să picteze pe sticlă, anul trecut a fost foarte încântat de lut. Avem acasă cinci sau şase lucrări", explică Erica, mama unui băieţel de la cursurile de olărit.

"Secţia" de bijuterii din mărgele se află în prispa unei căsuţe din apropiere, unde un grup de fetiţe înşiră repejor mărgele în toate culorile pe fire subţiri de aţă. "Am fost şi acum doi ani aici, în tabără, mai întâi la olărit, apoi la pictură, dar nu se compară cu mărgelele. Toată lumea se miră ce brăţări frumoase port şi nu mă crede nimeni când le spun că eu le-am făcut", spune Oana Moraru, în vârstă de 11 ani, una dintre cursante. Îndeletnicirea este "trendul" anului în tabăra de la Hoia. "Vin mereu copii care vor să înveţe să facă bijuterii. Spun că au început să le vândă. Avem cursanţi care au trecut pe la noi de când aveau patru-cinci ani şi revin, deşi sunt mari, de 16 ani", explică Ana Bufnea.

Cursurile au loc pe toată perioada verii, până începe şcoala şi durează minimum cinci zile. Programul este între orele 10:00 şi 14:00, de luni până vineri. Taxa pe care o plătesc părinţii este de 10 lei, bani folosiţi la procurarea materialelor de lucru. În fiecare vară vin în tabără 200-300 de copii. "Şi părinţii ar vrea să vină. Chiar azi am avut un tătic care s-a interesat de tabără pentru băieţelul lui şi ar fi vrut şi el, dar nu se poate", a spus muzeografa.

Huse de telefon ţesute la război

De-a lungul anilor au trecut pe aici şi copii de la Timişoara, Oradea, dar şi de la depărtare, din ţări ca Africa de Sud, Germania, Danemarca sau Franţa. Micuţa Rebeca este mândria instructoarelor taberei în aceste zile. "Are o soră, Sofia, care a venit în fiecare vară şi acum e mare, dar vine surioara ei", spune muzeografa. "Tatăl meu e maghiar din Oradea şi mama e franţuzoaică. Îmi place foarte mult aici, la războiul de ţesut şi la lut", explică Rebeca. "Războiul este de la bunica mea, din Sălaj. Am făcut din pânza ţesută aici traiste, şerveţele şi chiar huse de telefon", precizează Ana Bufnea.

 

 

Comenteaza