Unde pleacă medicii şi asistenţii medicali clujeni

Deficitul de medici şi asistenţi medicali din spitalele clujene se adânceşte cu fiecare an care trece. În 2011, 450 de asistente medicale au cerut documente necesare plecării în străinătate conducerii Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR) filiala Cluj, iar 252 de medici au solicitat certificate profesionale de status curent de la Colegiul Medicilor(CM) din Cluj.

"Noi eliberăm adeverinţa de malpraxis. Pleacă la lucru în străinătate asistente cu experienţă mare, dar şi absolvenţi de facultate sau de postliceală. Cele mai multe asistente care pleacă în străinătate sunt specializate pe medicină generală", a declarat Emil Buiga, preşedintele OAMMR Cluj. El a indicat şi destinaţiile preferate ale acestora. "450 de asistente au solicitat adeverinţe de malpraxis, însă există şi asistente care sunt deja în străinătate şi reuşesc să se angajeze pe post de asistentă mai târziu. Asistentele pleacă în Italia, Anglia, Norvegia, Suedia, dar şi în SUA, iar salariile încep de la 1.000 de euro şi ajung chiar la 2.000 de euro lunar cu sporuri", a explicat Buiga. Nu numai asistenţii medicali aleg să lucreze în străinătate, ci şi medicii. "Pot să vă comunic că, în judeţul Cluj, am eliberat în acest an 252 de Certificate profesionale de status curent pentru medicii membri ai colegiului nostru. Acest certificat are un rol pur orientativ, el nefiind dovada clară a reuşitei obţinerii unui contract în străinătate; el atestă doar o intenţie a medicilor de a profesa în străinătate", a declarat Nicoleta Muste, consilier în cadrul departamentului profesional ştiinţific al CM Cluj. Conform statisticilor CM Cluj, în primele şapte luni ale anului au fost eliberate 252 de certificate profesionale pentru medici.

Cel mai recent caz al unui doctor cunoscut care a ales lucrul în străinătate este cel al lui Nicu Moldovan, coordonator al Serviciului Mobil de Urgenţe şi Descarcerare (SMURD) Cluj. Surse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj susţin că medicul Nicu Moldovan, coordonator al SMURD Cluj, a solicitat un concediu de trei luni, până în septembrie, şi că nu ar intenţiona să revină în ţară. "Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), în cadrul căruia Nicu Moldovan era angajat, spune, de asemenea, că medicul a făcut mai multe stagii în străinătate, dar că s-a întors de fiecare dată. "Într-adevăr, este plecat. Sunt mai mulţi medici care îşi iau concediu câte 3, 6, 12 luni, dar toţi s-au întors. Un singur medic, acum mai mulţi ani, a decis să rămână acolo după ce a plecat. Cu doctorul Moldovan ne cunoaştem bine, ne înţelegem, conversăm, nu cred că va renunţa la Cluj", a precizat managerul spitalului, Cristiana Ciortea.

La Spitalul Clinic de Recuperare (SCR) Cluj, în 2010 şi 2011, 7% dintre angajaţi - medici rezidenţi, asistente medicale, infirmiere - au ales să lucreze în străinătate. "Dintre rezidenţi mulţi pleacă pentru continuarea rezidenţiatului. O parte fac stagii de şase luni şi se întorc în ţară", a declarat Sanda Patrichi, managerul SCR. "7% dintre angajaţi au plecat în străinătate, adică un număr de 35 de persoane. Dintre acestea, 20% sunt medici rezidenţi. Au plecat şi asistente, infirmiere sau îngrijitoare", a specificat Sanda Patrichi. Unitatea are 560 de angajaţi. De la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din Cluj au plecat în străinătate la lucru peste 60 de persoane. "Avem 436 rezidenţi şi dintre ei 117 au avut plecări în străinătate. Dintre aceştia, 38 au plecat în acest an. Avem 24 de posturi suspendate, din care trei sunt pentru medici, opt asistente şi 13 persoane angajate ca personal auxiliar. Ei pleacă din cauza salariului şi a lipsei de perspectivă", a spus Mihai Mleşniţe, managerul institutului.

Deficit de personal în spitale

Sindicatul Sanitas Cluj a atras atenţia, săptămâna trecută, asupra deficitului de personal din unităţile medicale clujene care a depăşit 1.400 de persoane, din care aproximativ 700 sunt asistente şi 300 medici. "Deficite majore de personal sunt, în primul rând, la medicina de urgenţă, urmată de anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, radiologie şi imagistică şi laboratoarele clinice. În condiţiile deficienţei de personal, fireşte, calitatea actului medical scade. Un medic e obligat să se ocupe de mai mulţi pacienţi, de aici oboseala, de aici posibile culpe medicale, de care nu sunt vinovaţi medicii, ci guvernanţii", a afirmat Roman, care a pus această situaţie pe seama plecărilor în străinătate cauzate de salariile mici şi de blocarea posturilor în sistemul bugetar.