Iertare şi miracole, speranţele pelerinilor de la Nicula

Drumuri chinuitoare, post, inconfort şi ore de rugăciune au adus jertfă şi în acest an miile de oameni din toată ţara care s-au reunit la Nicula pentru sărbătoarea hramului, sperând că li se vor îndeplini dorinţele.

Icoana făcătoare de minuni este invocată când vine vorba de necazuri cu sănătatea, situaţia celor plecaţi în străinătate, examene, despărţiri, ipoteci la bancă şi câte şi mai câte.

VEZI AICI O GALERIE FOTO

În dimineaţa marii sărbători, când din biserică se auzeau primele cântări, mulţi dintre cei veniţi le ascultau din saci de dormit, pături şi corturi, abia treziţi după noaptea de rugăciune din ajun. "Nu am dormit deloc, la început de oboseală, apoi de bucurie că am ajuns aici, la icoana Sfintei", spune Ana Silaghi, una dintre femeile instalate chiar în spatele mănăstirii, între zeci de oameni veniţi la Nicula din toate colţurile ţării. Femeia a venit din satul Iaz din Sălaj, situat în apropiere de Şimleu Silvaniei. "Am pornit joi la amiază, pe jos, şi mi-am pus o dorinţă la Maica Sfântă, care ne ajută întotdeauna. Ne rugăm să ne ierte păcatele, să ne ocrotească familia şi, mai ales, reuşite la examene pentru copii", mărturiseşte sălăjeanca. Pornită la drum cu alte câteva femei, Ana Silaghi a avut parte de un pelerinaj ca la carte, cu grupuri de credincioşi care li s-au alăturat, preoţi care îi întâmpinau cu slujbe din toate bisericile de pe drum, post, rugăciuni, cântări şi acastiste. "Am ajuns duminică la amiază, dar nu am simţit oboseală. De atunci, am stat tot la cozi pe aici, la icoană, la toalete, la magazinele bisericeşti... Dacă m-aş pune jos, aş adormi. O să mă întorc cu ceva autobuz, dar mă bucur mult că am ajuns aici", povesteşte femeia, convinsă că, "dacă omul e credincios, i se îndeplineşte dorinţa".

Sus, în pădure, erau amenajate adevărate campinguri, cu zeci de corturi lângă care ascultau slujba mai ales grupuri de puştani. "Am venit cu câţiva colegi de clasă de la Gherla. Am auzit că e fain. Pentru câţiva dintre noi e prima dată când ne lasă părinţii să plecăm, aşa singuri, peste noapte. S-au îmbunat când a venit vorba de biserică", a spus Alex, unul dintre cei "campaţi" între stejarii de lângă biserica aflată încă în construcţie. "Ne-am rugat aseară la icoană pentru examene şi pentru ca ai mei să rezolve cu ipoteca la bancă", a adăugat tânărul. "Eu vreau să nu se despartă prietena mea de mine, aş face orice, nu numai să mă închin la icoană", intervine Marius, un alt tânăr din grup.

Vasile Albu, din Râmnicu-Vâlcea, spune că e un obişnuit al sărbătorii de la Nicula. "Nu credeam eu din astea până când nu am venit cu nişte rude şi, după ce m-am rugat aici, mi s-a vindecat fetiţa de cancer. Nu vă mint, să ştiţi!", îşi dezvăluie omul taina. Destăinuirea îi însufleţeşte pe vecinii de rugăciune care povestesc şi ei că icoana cea vestită le-a "adus" locuri de muncă, decizii favorabile în instanţe sau găsirea unor obiecte pierdute.

De mai bine de 30 de ani nu lipseşte de la praznicul de la Nicula nici Letiţia Turdean, din satul Urca, de lângă Câmpia Turzii. A ajuns la mănăstire după un drum parcurs mai întâi cu trenul, apoi cu maşina şi pe jos. "Nu pot să nu vin să mă închin la Maica Domnului. Ea mi-a adus alinare la nevoie, că prin multe am trecut. Când mi-a murit bărbatul, m-a ajutat să mă simt mai puternică", explică femeia. Clujeanca a venit la slujbă cu fiica şi nepoata, ambele sosite din Spania special pentru ceremonie. "Veneam aici şi când eram mică, o dată chiar pe jos, 60 de km. Îmi amintesc că s-a lăsat noaptea, am adormit toată ceata de copii în pădure, pe baloţi, şi ne-am trezit cu feţele umflate de la muşcături de ţânţari", rememorează Letiţia Turdean.

Deşi cu o zi înainte timpul a fost rece şi ploios, în dimineaţa sărbătorii mănăstirea de la Nicula începea ceremonia într-o vreme de poveste, cu cer senin şi vălătuci de ceaţă care se ridicau alene în razele soarelui. Mult după ora 9, când a început oficierea slujbei, numeroşi credincioşi au ascultat rugăciunile în culcuşurile în care s-au odihnit peste noapte. Unii stăteau pur şi simplu, cu privirea în gol, alţii îşi luau micul dejun cu rubedeniile cu care veniseră, iar alţii îşi fumau ţigara de dimineaţă. Adevărate altare cu lumini şi candele au fost aranjate lângă adăposturile improvizate. Pâlcuri de lumânări ardeau sărbătoreşte prin şanţuri, lângă drum, pe buturugi, între corturi sau pe asfalt, în spatele maşinilor parcate în incinta mănăstirii. Odată cu apropierea amiezii, porţiunile însorite s-au umplut cu umbrele de plajă, alături de cununi de plasic şi ştergare tradiţionale atârnate în beţe. Un fior a străbătut mulţimea când înalţii prelaţi au înălţat rugăciune pentru odihna regretatului mitropolit Bartolomeu, moment în care cei mai mulţi s-au ridicat în picioare şi întreaga adunare a adoptat o atitudine sobră.

În biserica aflată în construcţie se făceau spovedanii. În viitoarea sală de rugăciune, cu candelabre înfăşurate în folie de plastic, asemenea unor mumii enorme, mulţimi de oameni stăteau aşezaţi la coadă pentru a-şi mărturisi păcatele preoţilor aflaţi în nişte cabine despărţite de pânze. O altă coadă se formase la preoţii care ofereau împărtăşania, după care, la ieşire, cu toţii înfigeau câte o lumânare aprinsă în mormanul de nisip de lângă uşă. În cealaltă intrare în clădire, priveliştea semăna cu cea a unui stadion, datorită mai ales sutelor de oameni aşezaţi pe treptele viitoarei biserici şi pe dâmburile din apropiere. La intonarea faimosului Imn al Maicii Domnului de la Nicula credincioşii repetau în cor versul recitat în prealabil de un preot, aşa cum se întâmpla cu decenii în urmă la Cenaclul Flacăra.

Din tradiţionalul grup de politicieni prezenţi la eveniment au făcut parte în acest an Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, deputatul PNL Horea Uioreanu, deputatul PDL Adrian Gurzău, Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj, şi Aurelia Cristea, vicepreşedinta formaţiunii. De asemenea, au luat parte la slujbă viceprimarul Radu Moisin şi deputatul PDL Petru Călian.

Nevoile trupului le-au învins pe cele ale sufletului în cazul câtorva sute de credincioşi care s-au bulucit la coadă la sarmale chiar în timpul predicii ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei Crişanei şi Maramureşului. "Mesele" au fost improvizate apoi peste tot: pe jos, pe maşini, pe roţile unui tractor sau chiar prin şanţuri. După care mulţimea a început să părăsească mănăstirea în grup compact, pe drumul care nici acum nu are vreo bandă pentru pietoni.

Cărţi cu sfaturi pentru orice şi bijuterii "sfinţite"

Pentru cei care merg an de an la populara sărbătoare de la Nicula, de această dată a fost o surpriză numărul mic de comercianţi cu tarabe înşirate de o parte şi de alta a drumului spre mănăstire. Localnicii nu au pierdut ocazia să vândă în faţa porţii mere, pere, porumb fiert ori să ofere o cană de apă rece din fântână pelerinilor însetaţi. La mare căutare au fost însă punctele de vânzare ale mănăstirii, cu puzderie de cărticele, cruciuliţe şi iconiţe despre care vânzătorii spuneau că au fost produse chiar în incinta locaşului de cult. Cam aceleaşi mărfuri erau însă şi la alţii, sosiţi de la aşezăminte diferite. Nu au lipsit iconiţele imprimate pe orice, de la brelocuri la magneţi de frigider sau turtă dulce, potire din plastic roşu tivit cu auriu, mătănii şi brăţări roz, verde sau turcoaz-sidefiu. "Să vă dăm ceva sfinţit, pentru casă sau maşină?", întreba un călugăr de după o tarabă, în timp ce altul îndemna o tânără să cumpere un lănţişor frivol cu pietre roz, "finuţ, ca dumneavoastră". Toate produsele "ajută la sfinţenie, la protecţie de tot răul, dacă se face şi rugăciune", potrivit unei călugăriţe de la tarabă. O noutate erau pernuţele cu mir, care, conform indicaţiilor, "ajută la îndepărtarea gândurilor rele, efect realizat prin inhalarea miresmei ". Literatura prezentă la sărbătoare a fost şi ea diversă. Puteau fi cumpărate, cu preţuri variind între câţiva lei şi câteva zeci de lei, de la cărţi semnate de Valeriu Anania sau Părintele Cleopa la cărţulii cu titluri precum "Capcanele iadului", "Despre socri, gineri şi nurori", "Cum înşeală diavolul pe om", "Carte de rugăciuni cu scris mare", "Despre vrăji şi blesteme", "Despre patima fumatului şi a beţiei" ori "Mustrări şi mângâieri pentru românii plecaţi în străinătate".