Ce ar putea vinde comunismul la Cluj, după “indicaţiile” lui Udrea

Locurile prin care fostul dictator s-a plimbat sau a locuit pentru o vreme ar putea deveni destinaţii turistice şi la Cluj, dacă proiectul aşa-numitului "circuit-roşu" anunţat de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, ar intra pe piaţă. Operatorii de turism din zona Clujului spun că subiectul comunismului ar atrage cu siguranţă clienţi, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din fostul bloc sovietic, dar adaugă că nu există infrastructură pentru a-i primi.

Strada Cardinal Iuliu Hossu, în trecut Pavlov - după numele marelui savant rus, este una dintre cele mai misterioase din oraş. Mitologia urbană a fixat în mintea clujenilor faptul că în această zonă, în perioada comunistă, locuiau şefimea judeţului şi cei mai proeminenţi membri de partid, însă tot aici se aflat cinci vile folosite de Partidul Comunist din România drept case de protocol în cazul unor vizite importante. În perioada comunistă, accesul pe această stradă era restricţionat, fiind intens patrulată de miliţie, mai ales că într-una dintre aceste case a stat chiar Nicolae Ceauşescu.

Cele cinci vile - printre care se numără şi vila Lupaş de la nr.21, fost sediu al UDMR, retrocedată de curând urmaşei istoricului clujean - fuseseră naţionalizate şi trecute în patrimoniul statului şi al partidului şi erau folosite exclusiv de către nomenclatură. În casele de protocol de pe vestita stradă Pavlov, au locuit de-a lungul timpului Gheorghe Maurer, om politic comunist, preşedinte al Consiliului de miniştri între anii 1961-1965 şi 1969-1974. Tot într-una dintre clădirile respective a fost cazat savantul neurochirurg Constantin Parhon (foto), preşedinte al Prezidiului Provizoriu al Republicii Populare România în intervalul 1947-1948. Administratorul vilelor de protocol, Gavrilă Cruciţă, a murit în urmă cu mai mulţi ani.

Clujul ar mai putea profita turistic de pe urma cabanei de la Pârâul lui Oltean, în comuna Beliş, o casă de vacanţă construită anume pentru Nicolae Ceauşescu pe timpul lui Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului Popular Judeţean Cluj. "Din păcate, Ceauşescu nu a stat niciodată acolo, primul secretar al judeţului a construit-o în cazul în care dictatorul ar veni la Cluj. Acum se află în conservare, s-au mai defectat instalaţiile de apă, are nevoie de renovare", a declarat şeful Direcţiei Silvice, Ioan Morar. El spune însă că este deschis colaborărilor cu agenţii turistice sau operatori de turism interesaţi să investească şi să pună pe picioare cabana. Casa este compusă dintr-o sufragerie, o sală de mese, cameră şi baie, un etaj cu patru camere şi o mansardă. Cabana lui Ceauşescu este localizată pe drumul care duce din Beliş către Poiana Horea.

De real interes în materia "turism roşu" ar putea să se bucure şi camera destinată lui Nicolae Ceauşescu în hotelul Continental, din centrul oraşului, actualmente în paragină, sau fosta Casă a Pionierilor, acum Palatul Copiilor. Aici a funcţionat la sfârşitul anilor '50 unul dintre sediile Securităţii, iar legenda spune că 13 arestaţi din subsolul acestei clădiri au dispărut fără urmă şi este posibil să fi fost îngropaţi în fundaţia sinistrului imobil. Tot aici funcţionează şi un Muzeu al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP), filiala Cluj şi pot fi vizitate fostele celule de detenţie.

"Mi se pare viabil un astfel de proiect, chiar şi pentru zona noastră a ţării unde urmele lui Ceauşescu nu sunt atât de vizibile. Am avut mai multe statui din acea vreme, puteau fi adunate într-un parc. Sunt atâtea locuri unde a locuit, a vânat, şi-a petrecut concediul Ceauşescu. Mai sunt încă zone, la Izvorul Mureşului, la lacul Sfânta Ana. Teoretic, s-ar putea preta la turişti, dar nu e suficient să declarăm doar, e vorba de infrastructură. Nu poţi să vizitezi locuri în paragină, turismul de masă nu se face pe jos sau cu căruţa, trebuie făcute căi de acces pentru autocare", crede Martin Bikfalvi, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Ideea organizării unui "circuit turistic roşu" a fost lansată de curând de Elena Udrea. "Din punct de vedere turistic, este un lucru extraordinar să exploatezi locurile pe unde a trăit ultimul mare dictator din Europa de Est. Avem locul unde a fost împuşcat (...) Au păstrat zidul şi noi vrem să punem în valoare şi locul unde a sfârşit cuplul Ceauşescu, locuinţele unde au stat. Este de mare interes", a spus ministrul, într-o emisiune televizată. Ţări precum Cehia, Ungaria sau Serbia au introdus în circuitul turistic moştenirea comunistă; mausoleul fostului dictator Iosip Broz Tito de la Belgrad e unul dintre punctele de atracţie ale oraşului, iar lângă Budapesta, în Memento Park, au fost adunate o serie de statui comuniste, care pot fi vizitate contra cost.