Centrul Clujului, raiul profitorilor

Trotuarele şi pietonalele Clujului sunt locuri prielnice pentru oportuniştii care cerşesc, vând flori, iconiţe, umeraşe, împart pliante cu mesaj publicitar sau religios. Dacă îi refuzi, rişti să fii agresat verbal şi blestemat de către "năpăstuiţi".

Dacă până nu de mult îşi făceau veacul în zona gării sau în preajma bisericilor, cerşetorii au început să fie din ce în ce mai prezenţi în zona centrală a Clujului, atraşi de numărul mare de clujeni care îşi petrec timpul liber la terase sau pe băncile de pe noile pietonale. Mame cu copii în braţe sau târâţi de mână după ele, oameni cu diformităţi expuse generos vederii trecătorilor sau persoane care cerşesc fără să mai explice din ce motiv fac parte din peisajul oraşului şi de multe ori reacţionează violent dacă sunt refuzaţi. "Am intrat în biserica Sf. Mihail, să mă reculeg. Un cerşetor a venit la mine, m-a tras de mânecă şi mi-a cerut de pomană în timp ce mă rugam", a povestit Cristina Vaida, o tânără care a avut o experienţă neplăcută cu acest gen de oameni. "L-am refuzat şi atunci m-a înjurat şi a început să blesteme acolo, în biserică. A plecat doar când am plecat şi eu", a adăugat clujeanca. O altă tânără, abordată insistent lângă un bancomat de o femeie cu un bebeluş în braţe, s-a ales în urma refuzului cu urări ca "Să te mănânce cancerul, să nu cunoşti fericire".

La fel de hotărâţi să îi stoarcă de bani pe cei care stau la taclale prin centru sunt şi vânzătorii de flori care îşi vâră marfa la vânzare la fiecare masă de la terasele din centru şi apar la fiecare jumătate de oră. Şi aceştia devin nervoşi când se aleg cu refuzuri şi nu se ruşinează să ridice tonul sau să facă gesturi ameninţătoare. "De câte ori iau micul dejun la terasele din centru, vin oameni care se apropie de masă cu ochii la farfurie şi îmi urează poftă bună, în speranţa că primesc ceva bani. Mi se pare o agresiune. Nu ar trebui să ne simţim stânjeniţi în acest fel la o terasă din centrul Clujului", este de părere Mihai, un clujean de 28 de ani.

Bulevardul Eroilor este, de departe, locul preferat pentru asemenea activităţi. Un singur drum dintr-un capăt în celălalt înseamnă să fi abordat de doi-trei copii care vând umeraşe, să primeşti pliante de la câteva magazine din zonă şi să se lipească de tine cel puţin un cerşetor. După un popas pe una din băncile de pe partea pietonală a străzii te poţi alege cu pliante cu mesaje religioase, cu cereri de a completa sondaje, oferte de a cumpăra nimicuri în beneficiul unor surdo-muţi.

Acest gen de activităţi nu intră în sfera celor monitorizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, potrivit lui Emilian Roşca, şeful structurii. "Cerşetoria nu face parte din abaterile care intra în atenţia noastră, iar pe cei care vând lucruri pe stradă am putea doar să îi controlăm dacă au întocmite actele de Persoană Fizică Autorizată (PFA). Nu am avut niciodată intenţia de a-i amenda pe copiii care vând umeraşe", a precizat inspectorul-şef.

Oficialii Primăriei Municipiului Cluj-Napoca au explicat că, "în cadrul strategiei de combatere a fenomenelor precizate, se efectuează zilnic acţiuni de identificare şi sancţionare a persoanelor care recurg la astfel de practici". Zilnic, la Cluj-Napoca sunt ridicate trei-patru persoane care apelează la mila publică, fiind identificate, amprentate, sancţionate şi trimise spre localităţile de domiciliu, mai ales Alba, Sălaj, Botoşani sau Vrancea. "Pentru comerţ ambulant neautorizat zilnic sunt depistate în medie şapte persoane, care sunt identificate şi sancţionate contravenţional conform prevederilor Legii nr. 12/1990. Pe lângă sancţiuni se adaugă măsura complementară de confiscare a produselor comercializate ilegal", au precizat reprezentanţii municipalităţii clujene. "Cei care stau la colţul străzii şi apelează la mila publică pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei", a declarat Alma Bruja Brehariu, purtătorul de cuvânt a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj.

E bine sau nu să dăm de pomană?

Despre cerşetorie şi felul în care cei care o practică se manifestă pe străzile Clujului, părintele Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, dă drept pildă un pasaj din Evanghelia după Luca: "Din preaplinul inimii vorbeşte limba". "Într-o lume cu respect şi bun simţ este bine să ne păstrăm echilibrul. Fiecare om e liber să dea de pomană sau să nu dea. Cel care primeşte trebuie să înveţe să fie respectuos", a apreciat Ivanov.