Cum arată topul universităţilor din România

Universităţile clujene ocupă locuri fruntaşe în clasamentul instituţiilor de învăţământ superior din România făcut public recent de ministrul Daniel Funeriu. Demersul ministerului Educaţiei şi Cercetării are ca scop "recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană".

"Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor la ce pot să se aştepte de la universităţile României", a justificat Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei. Clasificarea a fost realizată de Asociaţia Universităţilor Europene (EUA), descrisă de către ministru drept "cea mai credibilă voce la nivelul UE în ceea ce priveşte evaluarea universităţilor".

În categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie se numără patru instituţii clujene. Astfel, au fost clasate aici Universitatea din Bucureşti, urmată de Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea de Ştiinte Agricole din Cluj-Napoca (USAMV), Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, Universitatea "Petre Popa" din Iaşi, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, Universitatea "Gheorghe Asachi", Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) şi Universitatea Politehnică din Timişoara. Instituţiile care fac parte din această categorie vor primi 80% din totalul locurilor la doctorat.

La categoria universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică au fost clasate Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole din Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti, UMF "Victor Babeş" din Timişoara şi Universitatea de Medicină din Târgu Mureş.

La categoria universităţilor de educaţie şi creaţie artistică, Clujul este reprezentat în clasament de Academia de Muzică "Gheorghe Dima" (AMGD) şi Universitatea de Artă şi Design (UAD). Mai fac parte din această clasă Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti sau Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi. La una dintre categorii, cea de universităţi centrate pe educaţie, figurează şi instituţii particulare. Se înscriu aici Universitatea "Avram Iancu", Universitatea "Bogdan Vodă" din Cluj-Napoca, precum şi Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, alături de instituţii ca Universitatea "1 Decembrie" din Alba Iulia, Universitatea Româno-Germană din Sibiu sau Universitatea Emanuel din Oradea.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va impune în anul academic 2011-2012 distribuirea în cadrul universităţilor a locurilor bugetate la doctorat celor mai performanţi cercetători, şi nu pe criterii de cumetrii. "Ar fi nefiresc să împiedicăm o universitate care poate organiza doctorat într-un anumit program dacă are expertiză în acel domeniu. Tot nefiresc ar fi să finanţăm de la stat ca acea universitate să organizeze programe doctorale într-un domeniu în care nu are expertiză. Nu mai avem voie să vindem iluzii din care, când ne trezim, descoperim o ţară plină de licenţiaţi sau masteranzi incompetenţi", a adăugat ministrul. El a ţinut să precizeze că în 2011 cei care au luat bacalaureatul au mers la universităţile tradiţionale. "Elevii care au luat bacalaureatul în acest an nu se mai îndreaptă spre universităţi cu viitor incert", a conchis ministrul.

Marga: "Invocarea EUA nu este adecvată"

Rectorul UBB a remis ieri un comunicat de presă în care enunţă trei observaţii legate de această clasificare. În prima observaţie, profesorul Marga apreciază că UBB, situată pe locul 2, în prima grupă valorică, este "oarecum mulţumită". "Ne consolăm cu faptul că de la Shanghai (China) se vede mai bine cum stau lucrurile în România decât de pe Dâmboviţa", a apreciat Marga. Specialiştii chinezi au dat recent UBB drept prima universitate din România ce candidează la intrarea în "clubul primelor 500 de universităţi din lume". "Faptul este elocvent, chiar dacă intrarea efectivă depinde de acum mai mult de politicile ţării (autonomie universitară deplină, buget de minimum 300 de milioane de euro, cel mult 14 studenţi la un post didactic etc.)", a spus rectorul clujean. Cea de-a doua observaţie pune la îndoială faptul că toate instituţiile de pe primele 12 locuri ar fi de acest nivel.

"Unele universităţi din Timişoara, Bucureşti, Iaşi, dintre cele care nu au fost incluse în prima grupă valorică, sunt nedreptăţite şi că în acest lot s-a pătruns şi pe alte criterii decât valoarea efectivă. Iar în grupa a doua valorică şi a treia nedreptăţile sunt şi mai mari", este de părere rectorul UBB. Andrei Marga atrage atenţia că nu au fost stabilite criterii precise şi europene în alcătuirea topului, "mai curând un amestec de tradiţie locală şi evaluare interesată, "după ochi"". "Invocarea European University Association (EUA) nu este adecvată, căci această asociaţie, ca orice asociaţie, nu face clasamente. Incultura instituţională îşi vădeşte din nou efectele în administraţia ţării", a precizat rectorul.