Verdictul geologului: Centura Vâlcele-Apahida, un pericol

Viaducte, defrişări, tăieri şi apoi consolidări inutile de dealuri, tone de beton turnat fără logică sunt explicaţiile, în viziunea unui specialist, pentru explozia preţului centurii Vâlcele-Apahida. Inginer geolog cu mulţi ani de experienţă în spate, acesta susţine că zona aflată încă în lucru va fi imposibil de consolidat pe termen lung.

Sub rezerva anonimatului, un inginer geolog clujean a acceptat să însoţească o echipă ZIUA de CLUJ pe traseul centurii Vâlcele-Apahida, în tentativa de a descoperi motivele pentru care aceasta şi-a căpătat renumele de "centură de diamant". În absenţa restricţiilor de acces impuse până acum de cele două firme constructoare, am putut circula "la pas" şi analiza fiecare element care părea a ridica probleme. Concluzia finală a fost că toate problemele îşi au originea în faza de proiectare, încă de la desenul traseului şoselei, rută care pare a fi aleasă de asemenea manieră încât să ridice maximum de dificultăţi cu putinţă în calea constructorului, dar să şi impună soluţii tehnice şi lucrări de o anvergură cu mult peste ce ar fi fost necesar acestui proiect, dacă ar fi fost gândit chibzuit.

Pornind în sens invers, dinspre Apahida spre Vâlcele, am făcut prima oprire la km 12, unde, într-o curbă la dreapta, şoseaua muşcă din dealul pe care îl înconjoară. Din acest motiv, dealul a trebuit stabilizat cu două cofraje umplute cu piatră, amplasate pe două niveluri, plus o zonă acoperită cu ciment torcretat. "Ce-i costa să facă şoseaua 20 de metri mai încolo şi să lase dealul în pace? Poate e terenul cuiva, OK, îi dădeau omului bani de-o pâine pe terenul ăla, dar nu mai aveau treabă cu stabilizarea dealului. Oricum, ieşeau mult mai ieftin. Se observă zone mai vechi de clivaj pe deal, ăsta, dacă o ia la vale, nu-l mai opreşte nimic, că-s miliarde de tone de pământ. Nici o astfel de lucrare de stabilizare nu e eternă. Asemenea situaţii sunt din plin pe centură", a explicat geologul.

Într-adevăr, există zone, cum ar fi la km 3 şi 4, în care, aparent inexplicabil, fie coama dealului, fie chiar valea dintre două coline au fost tăiate pentru a face loc şoselei, care ar fi putut trece, cu o pantă lină, peste aceste forme de relief. "Era suficient să ridice şoseaua 3-5 metri şi nu mai făceau săpături, nu mai era nevoie să construiască structuri de sprijin ca să stabilizeze dealurile. Toate astea sunt lucruri de bun simţ, nu trebuie să fii specialist ca să le observi. Trebuie să conlucrezi cu relieful, orice violentare a mediului costă. Au stricat ca să aibă apoi ce repara", a explicat inginerul geolog. Nu iartă nici ceea ce denumeşte "mârlănia românească", de a strica pădurea mai mult decât era necesar de defrişat. "Uite un exemplu de mârlănie românească: nici măcar n-au încercat să protejeze pădurea, au împins pământul cu buldozerele peste brazi până i-au dezrădăcinat", a sesizat inginerul geolog. Şi aceste situaţii, cu brazi înclinaţi sub brazdele de pământ şi uscaţi, sunt numeroase pe traseul centurii.

În opinia sa, tentativa de a stabiliza terenul în zona neconstruită a centurii este, practic, o misiune imposibilă. "Aici e un strat de rocă poroasă, care reţine apa, iar când plouă se umple exact ca un burete. Dacă e acoperită, stă acolo, dacă e expusă, curge odată cu apa. Practic, încercarea lor de a drena apa prin puţuri n-are nici o şansă. Aici nu e vorba de apă multă căzută într-un loc, e apă puţină, dar în multe locuri. Din vârful dealului, până la nivelul la care au săpat ei pentru centură, vinele de apă, chiar dacă subţiri, ajung la 2-3 atmosfere, care, adăugate greutăţii uriaşe a pământului, presează enorm structurile de rezistenţă şi se ajunge la ce se vede", a explicat geologul. Într-adevăr, în zona respectivă, grinzile zidurilor de sprijin sunt fisurate şi apa le străpunge prin toate părţile, numai prin tuburile de drenaj special montate, nu. Cercetând terenul din zona viaductului neterminat, inginerul descoperă şi confirmarea spuselor sale: o gaură în pământ, în care, la nici 30 de cm adâncime, dăm de o baltă. "Exact cum spuneam, unde sapi, dai de apă, culmea, acum, în vreme de secetă. E apa reţinută de rocile poroase", a explicat geologul.

În dreptul locului în care controversata "centură a centurii" se separă de ceea ce se vrea a fi viitorul traseu al centurii, inginerul geolog a identificat o problemă de logică. "Breteaua asta urcă frumos pe culmea dealului şi ei vor să treacă cu centura prin deal şi se miră că nu-l pot stabiliza. Păi, dacă s-a construit atât de uşor această bretea, de ce nu fac centura pe acelaşi traseu, în loc să violenteze natura?", a afirmat geologul. El a apreciat drept inutilităţi şi semi-viaductul şi nodul spre Gheorgheni.

"Dacă se poate traversa zona şi pe sub viaduct, de ce a mai fost nevoie de o lucrare atât de costisitoare? Ca să nu mai vorbesc de mega-nodul pentru intersecţia cu drumul spre Gheorgheni. Nu ştiam să fie Gheorgheniul vreo staţiune invadată de turişti, ca să merite asemenea investiţie", a spus geologul. El a observat şi insulele uriaşe din mijlocul nodului rutier, complet betonate. "Dacă puneau gazon sau flori era mult mai ieftin şi mult mai ecologic şi nici nu încărcau structura de rezistenţă", a remarcat geologul un alt exemplu de lucrare inutilă, făcută doar pentru umflarea devizului. Amintim că într-o vizită anterioară în aceeaşi zonă, chestionând un inginer al constructorului asupra motivului turnării a tone de beton în acele insule, acesta a răspuns, zâmbind pe sub mustaţă: "E mai sănătos să nu intrăm în detalii".

Ajunşi în celălalt capăt al centurii şi coborând pe şoseaua spre Turda, inginerul nostru a remarcat şi inutilitatea viaductului din zonă. "Dacă porneai în unghi mic din şosea, coborai lin şi urcai la fel de lin şi mai dădeai şi nişte bani amărâţilor pe care îi expropriai. Sigur, dacă te uiţi de aici, viaductul, zidurile de sprijin supraetajate de pe dealuri arată monumental, dar centura asta e ca piramidele egiptene: impresionantă, dar se putea face mult mai simplu, mai ieftin, mai rapid şi mai eficient", a conchis inginerul geolog. Fiind duminică, reprezentanţii proiectantului centurii, firma DP Consult, n-au putut fi contactaţi, dar amintim că la o solicitare anterioară făcută de ZIUA de CLUJ aceştia au refuzat să răspundă, precizând că nu dau explicaţii decât clientului, CNADNR.