Revendicarea “Municipalei”, reclamată la DNA: miza, circa 3 milioane de euro

Conducerea Casei Municipale de Cultură (CMC) din Cluj-Napoca a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Cluj şi comisarul european pentru justiţie din cadrul Consiliului Europei, Viviane Reding, cu privire la modul de retrocedare a clădirii din Piaţa Unirii nr. 24 către Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj. Directorul CMC contestă statutul APM de continuator al structurii meşteşugăreşti care a construit clădirea respectivă în secolul XIX.

"Chiar dacă, în privinţa profilului şi obiectivelor urmărite, există diferenţe majore între Reuniunea Sodalilor (asociaţia de meşteşugari care a construit clădirea - n. red.) şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor, aceasta din urmă a pretins că ar continua Reuniunea Sodalilor Români din Cluj. Motivul principal al unui asemenea demers l-a constituit perspectiva de a intra, în mod rapid şi gratuit, în posesia unor bunuri patrimoniale ce aparţineau de drept sus-zisei reuniuni şi mai puţin găsirea de soluţii în favoarea membrilor proprii, îndeosebi în condiţii de criză", a subliniat directorul general al Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, Dan Brudaşcu, într-o sesizare trimisă DNA Cluj, respectiv comisarului european pentru justiţie şi drepturile cetăţeanului în cadrul Consiliului Europei. Sesizările vin după ce clădirea din Piaţa Unirii nr. 24, în care funcţionează CMC Cluj-Napoca, a fost retrocedată APM Cluj, după ce Curtea de Apel Cluj a emis o decizie irevocabilă în acest sens la sfârşitul lunii iunie.

Forul a respins ca nefondat recursul înaintat de RADEF RomâniaFilm şi primarul municipiului Cluj-Napoca - care deţin spaţii în clădire - la o decizie a Tribunalului Cluj din luna martie, prin care clădirea respectivă a fost retrocedată, pe baza Legii nr. 10/2001, APM, în calitate de continuatoare a Reuniunii Sodalilor Români din Cluj. În sesizarea adresată DNA Cluj şi Vivianei Reding, Brudaşcu precizează că APM Cluj a revendicat imobilul "în mod fraudulos, recurgând la fals şi uz de fals, dar şi la alte mijloace oneroase". El semnalează faptul că Reuniunea Sodalilor, constituită ca structură de tip sindical de sprijinire a meşteşugarilor clujeni de origine română, şi-a încetat activitatea după instaurarea regimului comunist. Conform directorului CMC Cluj, Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti (UJCM), care a coordonat până în '89 activitatea micilor meşteşugari, nu s-a pretins niciodată continuatoarea structurii sindicale a sodalilor, deşi putea aduce argumente în acest sens.

APM Cluj a dobândit calitatea de "continuator şi succesor" al Reuniunii Sodalilor în instanţă, în jurul anului 2004, moment din care a început demersurile pentru retrocedarea mai multor imobile din Cluj-Napoca, inclusiv clădirea din Piaţa Unirii, a subliniat preşedintele asociaţiei, Augustin Feneşan. "Spaţiile pe care le solicităm sunt destinate desfăşurării activităţilor organizaţiei. Pe de o parte, avem un proiect cu finanţare europeană, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, de calificare şi instruire profesională. Totodată, infrastructura va putea fi folosită pentru cursuri, seminarii", a precizat Augustin Feneşan, preşedintele APM Cluj. El a precizat, pe de o parte, că CMC îşi va putea continua activitatea în sediul Casei de Cultură a Studenţilor.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, a subliniat că instituţia s-a apărat, alături de RADEF, în procesul cu APM Cluj, dar că, odată emisă hotărârea Curţii de Apel, municipalitatea trebuie să o respecte. "Am discutat din timp cu conducerea Casei de Cultură a Studenţilor (situată în Piaţa Lucian Blaga - n. red.), clădire care este în patrimoniul administraţiei locale, ca variantă de rezervă, posibilitatea mutării Casei Municipale acolo. Au fost identificate şi o sală pentru activităţi culturale, de peste 200 de locuri, şi două birouri pentru personalul administrativ", a subliniat viceprimarul. Clădirea din Piaţa Unirii nr. 24 are o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi, fiind evaluată la circa 2,5-2,7 milioane de euro.