Patriarhul Daniel, Doctor Honoris Causa al UBB

Contribuţia la dezvoltarea cercetării spirituale, activitatea din cadrul dialogului ecumenic, reorganizarea învăţământului teologic ortodox după 1989 şi promovarea implicării active a Bisericii în societate sunt argumentele ce au stat la baza acordării de către Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a titlului de Doctor Honoris Causa patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel Ciobotea, conform rectorului Andrei Marga. În discursul său, patriarhul a vorbit despre criza satului românesc şi soluţiile pentru revigorarea sa.

Titlul de Doctor Honoris Causa al UBB i-a fost acordat patriarhului Daniel "pentru sprijinirea şi dezvoltarea cercetării teologice spirituale, pentru ecumenismul recunoscut internaţional, pentru reorganizarea învăţământului teologic ortodox în România după 1989 şi pentru implicarea activă a Bisericii în societate, în condiţiile unei Europe democratizate", a precizat Andrei Marga în deschiderea ceremoniei desfăşurate ieri în Aula Magna a UBB.

În laudatio, mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, a evidenţiat câteva din principale realizări sau caracteristici ale activităţii patriarhului: proiectul Catedralei Mântuirii neamului, deschiderea spre ecumenism, dar totodată înrădăcinarea în tradiţia ortodoxă, atenţia acordată problemelor ecleziastice şi sociale curente, construirea de biserici în mediul rural, înfiinţarea trustului de presă Basilica şi a editurii Trinitas, studiile teologice publicate în franceză, engleză, germană sau în alte limbi, organizarea unor pelerinaje cu moaşte sau întruniri naţionale şi internaţionale, construirea de parohii rurale, activitatea filantropică, respectiv pentru copii şi tineri, şi preocuparea pentru românii emigranţi în străinătate. După proclamarea solemnă de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa patriarhului Daniel, citită de prorectorul Nicolae Bocşan, întâistătătorul BOR a ales să vorbească în discursul oficial despre satul românesc.

"Am ales această temă din două motive: pe de o parte, datorită sensibilităţii locuitorilor Transilvaniei pentru satul românesc, fapt ilustrat de scriitorii Lucian Blaga, Octavian Goga, George Coşbuc sau Liviu Rebreanu, iar pe de alta, din cauza situaţiei dramatice a satului românesc, care preocupă în mod acut Biserica Ortodoxă Română", a subliniat patriarhul. Satul are un potenţial spiritual foarte ridicat şi facilitează percepţia mai acută a "prezenţei Creatorului în natură", a valorii naturii, dar şi legătura între cult şi activitatea cotidiană a omului, conform patriahului. Acesta a subliniat că satul românesc se află în prezent în criză, practică şi spirituală, ca urmare a perioadei economice dificile de după războaiele mondiale, a colectivizării forţate şi a modului necorespunzător în care a fost gestionată agricultura din România după Revoluţie.

"Satul românesc este răstignit între nostalgie şi nepăsare", a conchis întâistătătorul BOR, care a adăugat că mediul rural păstrează totuşi în continuare un tezaur ce trebuie valorificat şi a evidenţiat "cinstea, hărnicia, dărnicia, simţul proprietăţii, întrajutorarea în comunitate şi între comunităţi", ce caracterizau în trecut satul. Andrei Marga a precizat că remarcile ierarhului ortodox vizavi de starea actuală a satului românesc au fost punctuale şi fidele realităţii, invitându-l totodată să revină ca invitat al universităţii clujene.

Născut în 1952, în judeţul Timiş, patriarhul Daniel, pe numele de botez Daniel Ciobotea, a absolvit Institutul Teologic Ortodox din Sibiu şi a efectuat studii post-universitare în România, dar şi în Franţa şi Germania. A intrat în monahism la mănăstirea Sihăstria, a fost inspector patriarhal, apoi pentru o scurtă perioadă, episcop-vicar al Timişoarei, iar între anii 1990 şi 2007 a fost mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Este patriarh al BOR din septembrie 2007.