Argumentele care îl ţin pe Apostu încă 60 de zile după gratii

În motivarea sentinţei din 5 ianuarie, când judecătorul Vasile Goja de la Curtea de Apel Cluj a verificat legalitatea măsurii arestării preventive a lui Apostu şi Stoia, şi a menţinut-o pentru încă 60 de zile, se invocă rezonanţa socială negativă a faptelor de care sunt acuzaţi cei doi inculpaţi şi efectele pe care le-ar avea punerea lor în libertate asupra imaginii justiţiei. "De aceea, în situaţia de faţă se impune o astfel de reacţie a autorităţilor pentru a nu crea şi mai mult neîncredere în capacitatea organelor judiciare de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publică, crearea unui echilibru firesc şi a unei stări de securitate socială", se motivează în încheierea penală.

Totodată, judecătorul Curţii de Apel argumentează că există indicii suficiente care să ducă la concluzia pertinentă că Apostu şi Stoia ar fi putut să comită infracţiunile de care sunt acuzaţi. "În cauză sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că cei doi inculpaţi au comis infracţiunile pentru care aceştia au fost trimişi în judecată şi probe în acest sens, întrucât în lipsa probelor inculpaţii nu erau trimişi în judecată", se arată în motivare.

În schimb, magistratul arată că "nu există la dosar date din care să rezulte că inculpaţii încearcă zădărnicirea aflării adevărului sau că pregătesc săvârşirea unei noi infracţiuni, în accepţiunea textelor legale, mai sus menţionate. De altfel, se apreciază că nici la momentul arestării ori al prelungirii arestării, aceste temeiuri nu au existat". Judecătorul arată că, de fapt, conduita de disimulare a celor doi inculpaţi nu constituie altceva decât "modalităţi concrete, mijloace efective de realizare a faptelor de corupţie de care sunt acuzaţi", şi face referire la contractele de consultanţă juridică încheiate între firma lui Călin Stoia şi cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu, despre care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie spun că sunt fictive.

Deci nu se poate vorbi de zădărnicirea aflării adevărului întrucât actele de disimulare, mai exact contractele, au fost încheiate înainte de actele de urmărire penală, începute în 8 noiembrie. În 9 noiembrie, cei implicaţi în dosar au aflat acuzaţiile care li se aduc. Astfel, în decizia Curţii de Apel au cântărit gravitatea faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii (inclusiv spălare de bani, infracţiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare) şi încrederea populaţiei în justiţie, care ar avea de suferit în cazul în care instanţa ar lua o altfel de hotărâre. "Mai mult, manifestările nejustificate de clemenţă ale instanţei nu ar face decât să încurajeze la modul general astfel de tipuri de comportament antisocial şi să afecteze nivelul încrederii societăţii în instituţiile statului chemate să vegheze la aplicarea şi respectarea legilor", se specifică în motivare.

În final, se precizează că inculpaţii nu au antecedente penale, iar activitatea lor profesională a fost deosebită, că fac parte din familii bine organizate, aşa cum susţinea apărarea, însă aceste date care caracterizează personalitatea inculpaţilor "urmează să fie avute în vedere de către instanţa de fond la o eventuală circumstanţiere a pedepselor, dacă inculpaţii vor fi găsiţi vinovaţi de presupusele fapte reţinute în sarcina acestora". Primul termen al procesului pe fond în dosarul "Apostu" va avea loc în 19 ianuarie.