Proiectantul Mănăşturului, dezamăgit de cum a fost construit cartierul: “L-au masacrat!”

Vorbim despre cartierul Mănăştur, cu peste 80.000 de locuitori. Unul dintre cele mai mari din ţară, dar şi unul dintre cele mai aglomerate. Proiectul iniţial prevedea trei parkinguri de câte 500 de locuri, dar şi grădiniţe şi şcoli. În locul lor s-au ridicat blocuri, dar şi cunoscutul deja complex comercial Big.

Arhitectul Emanoil Tudose este pensionat, dar la cei 70 de ani ai săi a rămas la fel de vehement ca pe vremea când desena cartierul Mănăştur pe planşă. "Atât că acum m-am mai resemnat", spune el. Tudose a desenat un sfert din cartierul Mănăştur, între străzile Islazului şi Câmpului, până la pădurea din Făget, iar pentru cele două proiecte care au compus această zonă a fost şi premiat de Uniunea Arhitecţilor din Republica Socialistă România, de două ori consecutiv - o dată pentru proiectul Mănăştur II/1, iar a doua oară pentru II/2. "Merită rememorată o cuvântare de la Cluj a lui Ceauşescu, ţinută din balconul Palatului Banffy, la umbra turnului Catedralei Sf. Mihail, şi având în prim-plan o placă, de dimensiuni suficient de mari pentru a fi văzută de la tribună, cu însemnul «WC Public». S-a înfuriat şi, izbind cu pumnul în masa pe care erau montate microfoanele, a urlat: «Şi am să amplasez aici, în Cluj, forjele ale căror ciocane se vor auzi până aici, în centrul Clujului» - am citat din memorie. El a decis. Ce studii, ce calcule, ce luare în considerare a inexistenţei forţei de muncă specifice? Atunci au venit în Cluj mii de oameni, trăitori apoi în căminele de nefamilişti, atunci au fost numiţi prim-secretarii de partid care să pună Clujul cu botul pe labe. Atunci a început sfârşitul unei posibile dezvoltări armonioase a oraşului. Şi încă o bucată de vreme am mai sperat", scrie Tudose într-unul dintre capitolele unei cărţi despre urbanismul ultimei jumătăţi de secol în Cluj, ce va apărea în următoarele luni sub coordonarea arhitectului Eugeniu Pănescu.

Arhitectul este nemulţumit de amplasarea cartierului de la bun început. "Aşa a apărut linia de tramvai la Cluj: ca să lege zona industrială, CUG-ul, de cartierul de dormit al celor care munceau acolo. Cine pune zona industrială într-un capăt al oraşului şi cartierul în celălalt?", spune el. Tudose a împărţit zona cartierului Mănăştur în două proiecte, între care primul a fost desenat în 1972 şi cuprindea trei garaje cu câte 500 de locuri. Pe amplasamentul unuia dintre garaje a fost construit complexul comercial Big, pe un altul - trei blocuri de garsoniere, iar pe locul celui de-al treilea - un parcaj de garaje individuale. "Despre cei ce au înlocuit garajul de 500 de locuri cu Big-ul, despre cei ce au anulat amplasamentele pentru creşe, şcoli şi grădiniţe, ca să mai pună câteva blocuri etc., nu spun nimic decât că au făcut parte din bancul care circula în acei ani: «La una din şedinţele de partid, un bun membru aşezându-se pe scaun simte o pioneză... Şi gândindu-se că este o sarcină de partid, se scoală, mai pune o pioneză şi se aşază la loc. Satisfăcut»", ilustrează Tudose. (...)

Arhitectul a proiectat, printre altele, o zonă cu patru blocuri de câte 10 etaje. "În timp, cele patru au devenit opt, pentru ca în finalul îndesirilor să ajungă 12", spune el. Mănăşturul cuprindea - cel puţin pe hârtie - şi o zonă pietonală, dar aceasta a fost anulată, iar în locul ei a fost construit un alt bloc. "După atâţia ani de planşetă, cu mare mâhnire, ajung la ideea că în van a fost toată zbaterea. N-am reuşit să determinăm dezvoltarea policentrică a Clujului - zona centrală, Mărăşti şi Mănăştur, n-am reuşit extinderea zonei centrale, în lungul Someşului, către Piaţa Abator-Feroviarilor, n-am reuşit să determinăm construirea drumului rapid din lungul căii ferate, n-am reuşit să determinăm construirea celor trei bazine de retenţie de deasupra Clujului pentru a feri de viituri centrul", conchide arhitectul. Cartierul Mănăştur a fost împărţit în patru proiecte distincte: primul dintre ele a fost desenat de Dominica Litvin, cel de-al doilea - împărţit, la rândul său, în două - a fost desenat de Emanoil Tudose, iar a treia porţiune a fost desenată de Teodor Raiciu.