Mitropolitul Andrei: “Graba Înaltpreasfinţitului Irineu mă doare”

Andrei Andreicuţ, mitropolitul ortodox al Clujului, a vorbit despre posibila rearondare a Mitropoliei Ardealului, respectiv cea a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Decizia cu privire la reorganizarea teritorială a Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu, şi a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu sediul la Cluj-Napoca, va aparţine Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, subliniază mitropolitul Andrei Andreicuţ, într-un interviu acordat pentru REALITATEA TV Cluj şi ZIUA de CLUJ. Ierarhul s-a declarat mirat, pe de altă parte, de "graba" arhiepiscopului Alba Iuliei, Irineu Pop Bistriţeanul, în privinţa rearondării amintite.

Cum aţi primit hotărârea Adunării Eparhiale de la Alba Iulia?
Forul care hotărăşte lucrurile acestea importante în Biserică nu este o Adunare Eparhială, aceasta a dat o sugestie. Sfântul Sinod este în măsură să schimbe actualele graniţe teritoriale ale episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor. Cum am primit hotărârea lor? Mă aşteptam la ea. De mai multă vreme era dorinţa de a se reechilibra cumva suprafaţa celor două mitropolii. Dacă ne uităm pe hartă şi nu suntem implicaţi emoţional, vom vedea că mitropolia noastră, Mitropolia Clujului, este foarte mare şi Mitropolia Sibiului este mai mică. Dorinţa Înaltpreasfinţitului Laurenţiu (mitropolitul Ardealului - n. red.), din punctul dânsului de vedere, este oarecum obiectivă şi legitimă. Sigur că în ce-l priveşte pe Înaltpreasfinţitul Irineu (arhiepiscopul Alba Iuliei - n. red.) graba lui un pic m-a mirat. Dânsul a plecat de aici de la Cluj, ar trebui să fie legat sufleteşte de Cluj, nu mai comentez. Dar Adunarea Eparhială, fiind pusă în cunoştinţă de cauză cu această modalitate de a se face o reechilibrare teritorială a mitropoliilor, cu numărul de parohii, probabil că a înţeles, şi cu rezervele care se cunosc, au fost şi două voturi împotrivă, a votat această propunere. Încă o dată, cel ce decide este Sfântul Sinod.

Ce semnale aveţi de la membrii Sfântului Sinod sau de la părintele patriarh?
Vom vedea atunci când se întruneşte Sfântul Sinod, pe 16 februarie. Oricum, Sinodul este echilibrat, Preafericitul este un om şi cu cultură teologică, şi lucid atunci când propune unele lucruri şi eu cred că totul se va rezolva echitabil, duhovniceşte. Sigur că nu a plecat din partea noastră, a Clujului, propunerea, e de la sine înţeles. Am dori ca toate aceste lucruri să fie înspre viaţa spirituală mai bună a ţării şi nu dorim ca pe fondul unor nemulţumiri de altă natură ale populaţiei, înţelese, să se mai suprapună şi frecuşuri de natură ecleziastică. Tare am dori să nu fie lucrul acesta.

De unde a plecat această idee, ce s-a discutat în cadrul sinoadelor reunite ale celor două mitropolii, s-a pus această problemă?
Sinoadele reunite ale celor două mitropolii, din punct de vedere duhovnicesc, sunt motivate, pentru că din când în când ierarhii din Transilvania se întâlnesc şi e bine. E bine să se întâlnească pentru că problemele din Transilvania sunt cam aceleaşi. S-a conturat mai demult această dorinţă a Mitropoliei Ardealului de a se reechilibra teritoriul celor două mitropolii.

Când aţi ocupat scaunul arhiepiscopal al Alba Iuliei, existau semnale că s-ar dori trecerea, o rearondare?
Erau semnale că s-ar dori o rearondare, dar nu erau semnale din arhiepiscopie. Şi, emoţional, credincioşii din Arhiepiscopia de Alba, mai ales cât am fost acolo, erau foarte legaţi, nu îi preocupa această problemă neapărat.

Credeţi că graba aceasta a Înaltpreasfinţitului Irineu vine după ce a pierdut alegerile de la Cluj?
Nu vreau să vă dau răspuns, dar mă doare graba lui.

La Sinodul de la Sâmbăta de Sus (când s-au întâlnit ierarhii din Mitropolia Ardealului şi cea a Clujului - n. red.) s-a ajuns la un consens în privinţa unei posibile reorganizări?
Discutându-se, trebuie să recunoaştem, ca oameni raţionali, că lucrurile stau cam aşa: este mai mic teritoriul mitropoliei de la Sibiu decât cel al celei de la Cluj. Şi s-a ajuns oarecum la un consens. Nu neapărat lucrul acesta ne-a bucurat din cale-afară pe noi, ci în faţa realităţii trebuie să fii om obiectiv.

Care ar fi fost acest consens?
Consensul, încă o dată, n-are importanţă covârşitoare în privinţa unei anumite decizii, ci decizia îi aparţine Sinodului (Sfântului Sinod - n. red.). Dacă s-a discutat o eventuală rearondare, s-a ajuns la concluzia că, fiind mai înspre Sibiu şi ca distanţă, Alba e mai aproape cu vreo 30 de kilometri de Sibiu decât de Cluj, în mod obiectiv, chiar dacă pe mine personal nu mă bucură această rearondare, este realistă. Ce nu am înţeles noi acolo (la şedinţa Sinodului reunit al celor două mitropolii - n. red.) e şi o oarecare tendinţă a Preasfinţitului Sofronie de la Oradea de a se ataşa mitropoliei de la Sibiu. Toată cinstea faţă de părerile oricui, dar mi se pare totalmente nerealistă şi cred că Preafericitul nu va fi de acord cu această idee.

Există riscul ca Clujul să piardă şi alte eparhii? La Alba s-a votat, la Oradea există tendinţe.
Voturile acestea sunt doar consultative, nu sunt decisive.

Dar se face un prim pas spre dezmembrarea Mitropoliei Clujului?
Nu se va dezembra Mitropolia Clujului, pentru că în faţa unei realităţi care se impune orice om cu judecată îşi va da seama ce importanţă are această mitropolie. Vorba Înaltpreasfinţitului Iustinian (arhiepiscopul Maramureşului - n. red.), oricine îşi dă seama că aici este capitala Transilvaniei şi puterea economică, spirituală, culturală a Clujului este evidentă.

Dar făcându-se acest prim pas, nu există premisele pentru un nou impuls, pentru o rearondare ulterioară?
Eu cred că nu. Încă o dată, Preafericitul este un om echilibrat şi bun teolog, judecă lucrurile.

S-a vorbit chiar de o dispariţie a Mitropoliei Clujului.
Nu s-a mai vorbit, s-a vorbit atunci când plecase la Domnul mitropolitul nostru Bartolomeu, zvon public, dar nu s-a mai vorbit de atunci.

Sunt şi credincioşi la Alba ce nu agreează această rearondare. Ce mesaj aveţi pentru ei?
Ei ştiu că îi am la suflet şi niciodată nu îi voi putea uita, pentru că au fost 25 de ani de slujire vlădicească acolo şi împreună cu ei, cu preoţii şi cu credincioşii din Arhiepiscopia de Alba Iulia, am realizat foarte multe lucruri şi am participat la multe bucurii, sigur şi necazurile legate de această viaţă, dar au fost multe împliniri şi multe bucurii.

Ce mesaj aveţi pentru credincioşii clujeni?
Pe credincioşii de aici din Cluj nu îi va afecta deloc. Ne vom strădui să meargă foarte bine misiunea în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. La urma urmei, prerogativele mitropolitului nu sunt foarte multe. Lucrarea de bază acolo, în Arhiepiscopia Alba Iuliei, acum trebuie să o facă Înaltpreasfinţitul Irineu, aşa cum o face orice episcop în eparhia lui. În ceea ce priveşte scaunul mitropolitan, e oarecum cel care coordonează activităţile comune, activităţile legate de viaţa Bisericii în general, dar în ceea ce priveşte viaţa Bisericii locale are mare importanţă episcopul locului.

Ce le transmiteţi celor pe care îi deranjează această rearondare?
Vă închipuiţi că toate acestemişcări n-au plecat sau n-au fost sugerate din partea aceasta de ţară.

 

Cu ce ar rămâne Mitropolia Clujului

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei ortodoxe de Alba Iulia, formată din clerici şi mireni, a aprobat în 21 ianuarie trecerea eparhiei sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. Şedinţa Adunării Eparhiale a fost precedată de reunirea ierarhilor din cele două mitropolii, în cadrul unei şedinţe comune, în 16 decembrie la Sâmbăta de Sus, unde s-a discutat, de principiu, posibilitatea reechilibrării teritoriale dintre cele două structuri. Recent, Adunarea Eparhială a Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi Sinodul Mitropoliei Banatului au aprobat, de asemenea, trecerea eparhiei respective la Mitropolia Ardealului. Sfântul Sinod va lua decizia finală în şedinţa din 16-17 februarie. În eventualitatea validării celor două propuneri, ambele mitropolii ar cuprinde câte patru eparhii, Mitropoliei Ardealului urmând să-i fie arondate judeţele Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Hunedoara, Alba şi Mureş, iar Mitropoliei Clujului judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Sălaj.