Clujenii răbufnesc: Lăsaţi-ne Mitropolia!

Mai mulţi reprezentanţi ai credincioşilor ortodocşi clujeni militează pentru păstrarea Mitropoliei Clujului în formă actuală sau cel mult fără Eparhia de Alba. O eventuală trecere a Eparhiei Oradiei la Mitropolia Ardealului este privită ca surprinzătoare şi în acelaşi timp nefondată.

Unul dintre cei mai vehemenţi apărători ai Mitropoliei Clujului este teologul clujean Radu Preda, considerat unul dintre apropiaţii ÎPS Bartolomeu, ctitorul mitropoliei. "Hotărârea Adunării Eparhiale este ruşinoasă pentru că trădează complexe şi lipsa de caracter a chiriarhului locului (arhiereul locului - n. red.)", a punctat teologul. În contextul discuţiilor cu privire la redimensionarea teritoriului Mitropoliei Clujului şi în special al iniţiativei amintite, teologul este vehement. "Este răfuiala unor laşi, care cât a trăit mitropolitul Bartolomeu nu au avut curajul să-l înfrunte, dar care acum se luptă să-i demoleze moştenirea", a adăugat Radu Preda cu o zi în urmă, pentru ZIUA de CLUJ. Dacă în cazul eventualei reveniri a Eparhiei de Alba la mitropolia cu sediul la Sibiu există un fundament geografic, iniţiativa episcopului Sofronie nu are nici un fel de fundament, subliniază teologul. Totodată, Preda este de părere că mitropolitul Andrei ar trebui să-l sancţioneze canonic pe întâistătătorul Oradiei, întrucât nu a avut aprobarea sa pentru o astfel de iniţiativă. Teologul a adăugat că, în contextul problemelor cu care se confruntă românii, discuţiile cu privire la rearondarea unor teritorii mitropolitane este inoportună.

"Atunci când s-a înfiinţat Mitropolia Clujului am fost unul dintre cei care au adoptat poziţia de sprijin cea mai fermă. După înfiinţarea mitropoliei trebuie lăsat să treacă timp ca lucrurile să meargă. Schimbările astea foarte dese nu sunt benefice şi le consider apanajul oamenilor", a subliniat Constantin Asăvoaie, fost membru al Adunării Eparhiale a Clujului timp de trei mandate, inclusiv la momentul înfiinţării mitropoliei, în 2005. Fost delegat al Clujului în Adunarea Naţională Bisericească, Asăvoaie este încredinţat că Sfântul Sinod va da dovadă de responsabilitate şi va lua decizia cea mai înţeleaptă. "Am asistat la decizii care s-au luat contra a ce se dorea înainte", subliniază Asăvoaie. Redimensionarea teritoriului de sub jurisdicţia Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a apărut recent în discuţie după ce Adunarea Eparhială a Alba Iuliei şi cea a Oradiei şi-au exprimat, la interval de o săptămână, dorinţa de a reveni sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu. "Nu Adunarea Eparhială decide astfel de lucruri, poate avea cel mult un vot consultativ. Sfântul Sinod este singurul care decide în astfel de situaţii", a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, preotul Bogdan Ivanov.

Dincolo de varianta trecerii Eparhiei de Alba, cu judeţele Alba şi Mureş, considerată oarecum echitabilă, posibila trecere şi a Eparhiei de Oradea sub jurisdicţia Sibiului este surprinzătoare pentru reprezentanţi ai credincioşilor clujeni. "Înfiinţarea mitropoliei Clujului s-a făcut ca un act de dreptate din punct de vedere al întregii Transilvanii, capitala Transilvaniei a fost întotdeauna la Cluj", a precizat Viorel Bunea, membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Clujului, dar şi în Consiliul Eparhial, un for mai restrâns de la nivel arhiepiscopal. Dacă o eventuală trecere a Eparhiei de Alba Iulia la Mitropolia Ardealului poate fi considerată echitabilă, iniţiativa Oradiei reprezintă "un act de indisciplină şi nesupunere", adaugă Bunea. "Nu mi se pare normal ca Oradea să aparţină de Sibiu, este la doi paşi de Cluj", a opinat membrul Consiliului Eparhial.

Preotul Mircea Dejeu, membru şi el în Adunarea Eparhială a Clujului, a precizat că, pe de o parte, nu este la curent cu opinia Adunării Eparhiale a Bihorului, dar pe de alta, că nu înţelege care i-ar fi motivaţia. Referitor la eventuala revenirea a Eparhiei Alba Iuliei la mitropolia de la Sibiu, preotul a precizat că "într-un fel ne doare că o parte din mitropolie revine unde a fost", dar a adăugat că varianta respectivă este privită şi ca un act de dreptate, după împărţirea teritorială din momentul înfiinţării Mitropoliei Clujului, când acesteia i-au revenit opt judeţe, iar Mitropolia Ardealului a rămas cu patru, din care două cu populaţie majoritar maghiară.

Privită ca surprinzătoare şi cu mari rezerve de clujeni, iniţiativa lansată de episcopul Oradiei, Sofronie Drincec, asumată şi de Adunarea Eparhială, este văzută cu "şanse mari de izbândă" în faţa Sfântului Sinod de teologul Florian Bichir, un susţinător, de altfel, al mitropoliei de la Sibiu. "Este dorinţa poporului, votată în unanimitate. Ce le-a adus mitropolia de la Cluj? Ce s-a întâmplat în totţi aceşti ani?", a precizat Bichir.

Reprezentanţii Mitropoliei Clujului susţin însă că înfiinţarea acesteia a dat un semnal pozitiv în viaţa Bisericii Ortodoxe Române (BOR) şi a adus un suflu nou, atât sub aspectul modului de organizare teritorială şi a jurisdicţiilor, cât şi din punct de vedere pastoral. Între realizări sunt amintite înfiinţarea Eparhiei de Sălaj, înfiinţarea revistei Tabor, elaborarea de strategii pastorale la nivel comun, dar şi promovarea principiului de accedere în funcţii pe criterii nediscreţionare.

Echilibru transformat în "dezechilibru"

Problema reorganizării teritoriale a celor două mitropolii din Ardeal s-a pus în cadrul şedinţei reunite a Sinodului Mitropolitan al Ardealului şi a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, care s-a desfăşurat în 16 decembrie 2011 la mănăstirea Sâmbăta de Sus, când s-a propus însă consultarea adunărilor eparhiale. După cum a precizat şi mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, discuţiile sunt mai vechi şi au în vedere în special restabilirea unui echilibru între teritoriul mitropoliei cu sediul la Sibiu - care are în momentul de faţă patru judeţe şi teritoriul mitropoliei cu sediul la Cluj - cu opt judeţe, o opţiune vehiculată mai demult fiind trecerea Eparhiei de Alba Iulia, cu judeţele Alba şi Mureş, la mitropolia Ardealului. În caz de concretizare a acestei variante, alături de iniţiativele de la Oradea, Deva şi Hunedoara (unde propunerea a fost însuşită şi de Sinodul Mitropolitan al Banatului), de revenire la Mitropolia Sibiului, situaţia s-ar inversa, mitropolia respectivă urmând să aibă sub jurisdicţie opt judeţe - Sibiu, Braşov, Harghita, Covasna, Alba, Mureş, Hunedoara, Bihor, în timp ce Mitropolia Clujului doar patru: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare. Decizia cu privire la o eventuală rearondare va aparţine exclusiv Sfântului Sinod al BOR, care se va reuni în 16-17 februarie.