Ioan-Aurel Pop: Contestarea legitimităţii Clujului ca centru mitropollitan este lipisită de temei

„Încă de la începuturile organizării Bisericii, conducerea acesteia s-a aflat acolo unde era metropola şi s-a mutat acolo unde s-a mutat centrul politic, demografic, cultural, economic laic al unei regiuni. Mitropolia Ţării Româneşti, de exemplu, s-a aflat la Argeş (Curtea de Argeş), a trecut apoi la Târgovişte şi a ajuns, în fine, la Bucureşti. Ea a urmat tot acest periplu în funcţie de schimbarea centrului de putere, de mutarea domniei. Raţiunea este, în acest sens, şi una canonică şi de tradiţie bisericească, fiindcă Biserica se confundă cu lumea. Biserica este totalitatea credincioşilor întru Iisus, fiul lui Dumnezeu, iar capul Bisericii trebuie să se afle acolo unde este mulţimea credincioşilor. Ideea aşa-zisei rearondări a unor eparhii ale Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului vine din aceeaşi contestare, tacită sau manifestă, a legitimităţii Clujului ca centru mitropolitan. Or o asemenea contestare este lipsită de orice temei istoric, ca şi de orice suport contemporan", a precizat Ioan-Aurel Pop, într-o poziţie solicitată de ZIUA de CLUJ pe tema rearondării celor două mitropolii din Ardeal.

„Clujul este, conform celui mai recent recensământ, al doilea oraş al ţării sub aspect demografic. Las deoparte amploarea sa culturală, educaţională, socială, economică. Totuşi, pentru o anumită reechilibrare teritorială a celor două mitropolii transilvane, Sfântul Sinod are căderea să reaşeze hotarele oblăduirii, dar numai după o dreaptă cumpănire, cu mare seninătate şi fără altă dorinţă decât aceea a păcii şi concordiei. De exemplu, „dorinţa" exprimată de eparhia cu centrul la Oradea, în împrejurări discutabile, de a trece sub ascultarea Mitropoliei Ardealului de la Sibiu, mi se pare lipsită de realism şi creatoare de confuzie în rândul credincioşilor. Este însă tot atât de adevărat că aceste chestiuni de arondare a eparhiilor sunt apanajul Sfântului Sinod, singurul în măsură să le rezolve, aplanând astfel şi litigiile care pot să se ivească. Opiniile laicilor în acest sens pot fi, în cel mai bun caz, consultative şi orientative, chiar dacă exprimă şi ele, într-un fel, tot poziţia Bisericii, adică a comunităţii credincioşilor", a mai specificat academicianul.

Doctor în istorie de mai bine de două decenii, specialist în istoria medievală a României, în istoria Transilvaniei, Ioan-Aurel Pop conduce Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române - filiala Cluj încă din 1992. Este autor a 50 de cărţi, izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii şi articole, în volume separate, reviste de specialitate şi publicaţii de cultură.