Contract cu dedicaţie pentru cămătari

Cămătarii recurg la posibilitatea legală de a încheia contracte de vânzare cu opţiune de răscumpărare pentru a deghiza împrumuturile cu dobânzi excesive. Potrivit noului Cod civil, sancţiunile sunt mult mai blânde în cazul în care nivelul dobânzilor îl depăşeşte pe cel legal. Portivit articolului 1762 alin. 1 din noul Cod civil, "în cazul în care diferenţa dintre preţul răscumpărării şi preţul plătit pentru vânzare depăşeşte nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, preţul răscumpărării va fi redus la preţul plătit pentru vânzare". Astfel, contractul disimulat încheiat de cămătari cu victimele lor rămâne valabil, chiar dacă se ajustează în cazul în care dobânzile bat la ochi.

"Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, sancţiunea care intervenea, pentru o asemenea situaţie, era nulitatea absolută a vânzării cu pact de răscumpărare", explică un avocat clujean.

Cămătarii dau împrumuturi cu dobânzi ce urcă şi până la 100% pe lună, fapta ilegală fiind deghizată sub forma unui contract de vânzare-cumpărare cu opţiune de răscumpărare. Astfel, cămătarul joacă rolul cumpărătorului, iar cel care împrumută rolul vânzătorului, care îşi rezervă dreptul de a răscumpăra obiectul înstrăinat. În realitate, contractul încheiat între cei doi este unul de împrumut, iar cămătarul ia drept gaj un obiect mult mai scump decât valoarea împrumutului. "Preţul" din contractul aparent este mult mai mare decât împrumutul acordat, întrucât, în realitate, acesta reprezintă atât împrumutul, cât şi dobânzile cămătăreşti. În cazul în care aşa-zisul vânzător nu îşi răscumpără bunul la data convenită, cămătarul se alege cu obiectul, de regulă un apartament, o maşină sau chiar o casă. Până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, în cazul în care preţul de răscumpărare îl depăşea pe cel de vânzare peste nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, actul era considerat nul, ca şi cum nu ar fi existat. "Prin noile prevederi în ceea ce priveşte sancţiunea unui astfel de contract se dă posibilitatea, legal şi mai uşor, pentru desfăşurarea unor acte de cămătărie", este de părere avocata Oriana Cristea-Lubinschi.

Judecătorul clujean Vasile Grunea consideră că noile prevederi nu sunt neapărat criticabile: "Cămătăria nu va putea fi niciodată oprită 100%. Instanţele oricum verifică dacă preţul dintr-un astfel de contract este serios sau nu, iar dacă nu este, îl anulează. Este de preferat să se scoată la suprafaţă aceste activităţi dubioase, precum cămătăria. Noul Cod civil vrea să aducă în lumina licitului şi a legii aceste activităţi, tocmai pentru a putea fi controlate. Acum s-au reglementat aceste contracte, totul este mai clar, şi este de preferat ceva vizibil decât să ne facem că nu există. În practică se va verifica şi dacă noile reglementări sunt mai bune sau nu".

Persoanele fizice nu au dreptul de a face împrumuturi sub formă de activitate comercială, astfel, pentru a da o aparenţă de legalitate activităţii lor infracţionale, cămătarii se folosesc de aceste contracte de vânzare-cumpărare cu opţiune de răscumpărare.

Cazurile de cămătărie ajung în faţa instanţelor penale doar în situaţiile în care victimele sunt supuse actelor de şantaj şi ameninţare, infracţiunea de cămătărie nefiind reglementată. Însă, noul Cod penal, care va intra în vigoare în toamna acestui an, prevede că "darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani". În prezent activează, cu caracter tranzitoriu, Legea privind interzicerea activităţii de cămătărie, intrată în vigoare în noiembrie 2011, care prevede aceleaşi pedepse.

Cămătar arestat la Cluj

În luna mai 2010, proprietara unei societăţi imobiliare din Cluj a fost ameninţată că va fi aruncată de la balcon şi că i se va răpi copilul, după ce un cămătar căruia îi datora bani a venit să-şi ceară datoria. Proprietara societăţii comerciale a sesizat poliţia că bărbatul i-a solicitat în mod nejustificat suma de 14.000 de euro. Poliţiştii de la Biroul de Investigaţii Criminale l-au identificat pe Alexandru-Radu Mureşan, de la care clujeanca împrumutase în aprilie 2008 suma de 4.000 de euro pentru o lună. Dobânda percepută de cămătar era de 30%, însă, cum la data scadenţei femeia nu a reuşit restituirea integrală a sumei de 5.200 de euro, reprezentând împrumut plus dobânda aferentă, părţile s-au înţeles ca datoria să fie remisă eşalonat. Până în vara anului 2009, femeia i-a înapoiat cămătarului, în diferite tranşe, aproximativ 10.000 de euro şi 5.000 de lei, pentru nici una dintre aceste tranzacţii, inclusiv pentru contractarea împrumutului originar, nefiind semnat vreun document. Cămătarul nu a întocmit nici o chitanţă cu sumele primite. Sub ameninţare, femeia a fost obligată să semneze un înscris din care reieşea faptul că se obliga să-i restituie lui Alexandru Mureşan suma de 14.000 de euro, în două tranşe, până la sfârşitul lunii iunie. Clujeanca a hotărât atunci să ceară ajutorul poliţiei.