A început cel mai important post din an

Credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici încep astăzi Postul Paştilor, cunoscut şi ca Postul Mare, deoarece este cel mai lung şi mai important post din an, din punct de vedere spiritual. În ceea ce priveşte alimentaţia, este considerat cel mai aspru dintre cele patru posturi mari ale anului.

Ţinut la începuturile creştinismului ca o perioadă de pregătire a persoanelor care se converteau la creştinism pentru a primi Botezul, de Paşti, Postul Paştilor sau Postul Mare a fost statornicit ulterior în conformaţia actuală: postul de 40 de zile - şase săptămâni, respectiv Săptămâna Patimilor, care precede sărbătoarea Învierii, sărbătorită anul acesta de Biserica Ortodoxă şi de Biserica Greco-Catolică pe 15 aprilie. În Biserica Romano-Catolică, unde postul are o structură, ca întindere şi semnificaţie, similară, Paştile sunt sărbătorite anul acesta pe 8 aprilie, la fel ca în Bisericile protestante. În tradiţia şi practica ortodoxă prima şi ultima săptămână din post sunt mai aspre din punct de vedere alimentar, în special zilele de luni şi marţi din prima săptămână (în care nu se oficiază Liturghia), respectiv ultimele două zile din Săptămâna Patimilor, în special Vinerea Patimilor, când se ajunează. Din punct de vedere alimentar se recomandă în primul rând abţinerea de la produsele de origine animală, existând posibilitatea de a posti şi fără ulei, respectiv a ajuna până la o anumită oră, cu preponderenţă în anumite zile. Măsura postirii depinde de specificul fiecărui om, iar pe de altă parte este necesar ca postul să fie însoţit de seninătate sufletească, subliniază purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, preotul Bogdan Ivanov. "Postul este o jertfă şi asta înseamnă că renunţăm la ceva bun. Nu renunţăm la mâncare (de provenienţă animală - n. red.) pentru că este rea, ci pentru că este bună. Omul dă postul şi culege apoi bucuria care urmează. Să postim cu o inimă senină, cu inima bună, deoarece după post va urma şi bucuria. De fapt, postul, care este o bucurie, va fi urmat de o bucurie şi mai mare", a explicat preotul Bogdan Ivanov. Câteva din elementele specifice ale Postului Mare sunt Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un imn de pocăinţă, care se oficiază, fragmenat, pe parcursul primelor patru zile din prima săptămână, respectiv în a cincea săptămână, joia. Vecernia este înlocuită de Liturghia Darurilor Mai Înainte Sfinţite, iar la finalul slujbelor de seară se citeşte o rugăciune deosebită, a Sfântului Efrem Sirul, însoţită de metanii.

Şi în Biserica greco-catolică credincioşii sunt îndemnaţi să se abţină, din punct de vedere alimentar, de la carne, lactate şi ouă. La fel ca în Biserica Ortodoxă, sunt admise însă excepţii în cazul persoanelor bolnave, respectiv al copiilor. Accentul trebuie să cadă însă pe partea spirituală, precizează preotul Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla. "Îndemnăm cu precădere credincioşii să aibă o viaţă de rugăciune mai intensă, dublată de spovedanie foarte bună, pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu şi de aproapele", a explicat preotul. Pe parcursul Postului Mare în bisericile greco-catolice se va oficia miercurea şi vinerea Liturghia Darurilor Mai Înainte Sfinţite, iar în săptămâna premergătoare Săptămânii Patimilor episcopul Florentin Crihălmeanu va susţine la Catedrala greco-catolică "Schimbarea la faţă" un ciclu de conferinţe pe teme spirituale. Pe parcursul Postului preoţii din parohii vor organiza cateheze pentru credincioşi, iar în Săptămâna Patimilor va avea loc, ca în fiecare an, Calea Crucii. Şi credincioşii romano-catolici au intrat în Postul Paştilor, miercuri, cunoscută ca "miercurea cenuşii". La fel ca în Biserica Ortodoxă, în Biserica Romano-Catolică Postul Paştilor durează 40 de zile, doar că în răsărit sunt numărate şi duminicile. Bisericile Romano-Catolică şi Protestantă vor sărbători anul acesta Paştile pe 8 aprilie.

Postul înseamnă şi schimbarea comportamentului

"Când postim nu este vorba de a schimba doar felurile de mâncare, adică de a ne înfrâna de la carne şi alte produse de origine animală, pentru a mânca produse vegetale care predispun sufletul la asceză şi nevoinţă duhovnicească, ci de a ne schimba şi comportamentul. Schimbarea felului hranei, a felului de a mânca trebuie să antreneze şi schimbarea atitudinilor noastre în viaţă, a relaţiilor noastre cu Dumnezeu, cu semenii şi cu lumea materială", precizează patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, în predica adresată credincioşilor ieri, în duminica denumită "Izgonirea lui Adam din Rai", care a precedat intrarea în Postul Mare. "Astăzi nu numai Biserica recomandă postul, ci şi medicii recomandă uneori celor bolnavi regim dietetic. Nutriţioniştii şi esteticienii recomandă postul pentru recâştigarea sănătăţii şi a frumuseţii trupului. De aceea, unii oameni postesc doar ca «să-şi păstreze linia». Cu toate că şi aceste aspecte de igienă sau de estetică sunt importante, totuşi postul creştin nu se reduce la aceasta, ci are o semnificaţie şi o valoare mult mai profunde. Postul religios este o şcoală a libertăţii duhovniceşti de a lupta pentru despătimirea de lăcomie şi pentru a deveni mai iubitori de Dumnezeu şi de semeni", a specificat patriahul Daniel.