Cu “demolatorul” printre proiectele fanteziste ale Clujului (II)

În cea de-a doua parte a interviului acordat ZIUA de CLUJ, renumitul arhitect ia la puricat tunelurile, monorail-urile şi autostrăzile suspendate. Tudose propune o soluţie inedită pentru scoaterea maşinilor din centrul Clujului.

Cel mai celebru, dar şi cel mai ironizat proiect i-a aparţinut lui Funar: tunelul pe sub Feleac. Ulterior, Emil Boc, Mircea Jorj şi, mai recent, directorul DRDP, Ion Pantelimon, au lansat diferite variante de tuneluri pe sub Cluj.

Tunelul lui Funar păcătuia pentru că nu se ştia cine va circula prin acel tunel. Vin toţi dinspre Turda, se bagă prin acest tunel şi mai departe? Veneau toţi cu idei unde să iasă din tunel: fie în cimitir, fie pe Calea Turzii, fie în centru. Nu se ştia nimic, a fost o linişte mormântală când s-a pus această întrebare. Ăştia tot aşa vor un tunel. Ca să faci tunel presupune o circulaţie intensă. În acest moment, toţi, inclusiv deştepţii de la Bucureşti (şi am motive să spun "deştepţii de la Bucureşti"), merg pe ideea de drumuri ocolitoare, care costă cât costă - nu mă refer la ocolitoarea asta de sud-est, asta a fost aşa, o aiureală totală - discut despre ocolitoarele care costă cât trebuie să coste. Un tunel costă de zeci de ori mai mult, astfel încât nici nu m-aş gândi la o asemenea variantă. De aceea eu sunt net împotriva ideii de tuneluri. A face un tunel în Cluj, plecând de la fabrica de bere sau de la primărie până la Regionala CFR sau până în Mărăşti ar presupune o circulaţie interioară extrem de importantă. Glumeam cu colegii pe tema asta: "Măi, dintr-o dată, toţi cei din Mănăştur s-au încuscrit cu ăia din Mărăşti şi vor să se viziteze toată ziua". Că, dacă mergi pe ideea de tranzitat oraşul, nu faci o bucăţică de tunel în zona centrală, e o absurditate. Ce spune ăsta, directorul, domnul Pantelimon, ca teorie, nu e rău. Nu-i rău să circuli prin tunel, de colo până colo, să n-ai nici un fel de intersecţii. Dar n-avem ocolitoare, nu se fac ocolitoare, care-i problema? Mai ales că sunt în plan, sunt prevăzute, sunt gândite, chiar dacă prost, dar există. De ce trebuie neapărat să mergi pe sub Cluj cu un tunel?

Cam cât ar costa o asemenea lucrare?

Preţul ar fi uriaş. Nu ştiu, habar n-am, nici nu merită să-mi bat capul cu lucruri de soiul ăsta. Se fac tuneluri prin munţi. Sunt oraşe unde se fac tuneluri când n-ai încotro, dar vorbim de oraşe de câteva multe milioane de locuitori, nu de un amărât de orăşel cu 300.000 de locuitori. Nouă, clujenilor, ni se pare că, vai, ce mare e Clujul! 300.000 de locuitori, e un orăşel, aşa.

Liberalul Marius Nicoară reînvia un proiect de pe vremea comuniştilor: monorail deasupra Someşului.
Asta este o poveste veche, veche, veche, veche şi, din când în când, cineva se mai trezeşte să zică: "Ce grozav mijloc de transport în comun!". E o tâmpenie! Monorail-ul e pentru un număr mare, uriaş de călători, cu frecvenţă foarte mare, permanentă. La monorail nu ţine povestea cu de la 7 la 9, puhoi de oameni, pe urmă pauză şi pe urmă, la prânz, iarăşi două ore, călători. Monorail-ul se face pentru centre expoziţionale de anvergură, unde circulă de dimineaţa până seara, arhiplin. Prin anii `80 a fost mare hau-hau cu monorail în lungul Someşului. Era o ofertă din partea uzinelor cred că de la Craiova, care făcuseră un prototip de motor-minune, bun pentru monorail şi tot voiau să ni-l bage pe gât, cu nu ştiu ce pile, relaţii de la Comitetul Central de atunci, asta a fost motivaţia. Bănuiesc că acum există o motivaţie similară, pentru că nu este un aşa mare trafic de persoane care să justifice un monorail.

Mircea Jorj, de la PSD, propunea autostradă suspendată tot peste Someş.

Încerc să mă abţin să dau soluţii. Ar fi penibil să mă apuc să dau soluţii, să contrazic nişte domni atât de deştepţi, care se bagă în a da soluţii de soiul acesta. Habar n-am ce valoare ar putea să aibă această poveste. Ce vreau să spun, însă, e ideea că Clujul, judeţul Cluj, nu are nicicum - nu mă refer la simulacrele de elemente care există - acea strategie de dezvoltare a oraşului, a judeţului pe 50 de ani. Dacă acea strategie de dezvoltare s-ar face ca lumea, de oameni meseriaşi, fiecare cu bucăţica lui, care s-ar dezbate public... Sau când a fost strategia de dezvoltare aprobată în Consiliul Local, ştampilată, putere de lege. Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca - nu spun cine era autorul, persoană importantă - era făcută exact ca un manual de şcoală: titlu mare, scris cu roşu, subcapitole scrise cu albastru, cu dimensiune medie, mai jos, scris cu nu ştiu ce culoare, cu tablă de materii, frumos scrise, cuprindea tot, nimic nu lipsea. Dar aia era bună pentru nu ştiu ce an, şcoală, clasă de nu ştiu care, ca să spui cuiva cum trebuie făcută o strategie de dezvoltare, dar atât. Strategia de dezvoltare trebuie să fie biblia. Când vine un investitor străin în Cluj, spune: "Măi, daţi-mi strategia să văd încotro mergeţi, către vest, către nord, către est? Ce faceţi, autogări suspendate, tramvaie care zboară, Someş navigabil?". Că, dacă un investitor ar vedea cam ce este în programele acestea, de toate astea, tuneluri şi trenuri zburătoare, cred c-ar spune "Pa, dragilor!". Povestea asta de sobrietate, aşezat, gospodăreşte, să iei decizii şi să faci... Că mă iau de altă poveste. În Cluj, 200 de hectare, proprietatea primăriei, teren intravilan, tramvai, troleibuz, autobuz, apă, canalizare, gaz, cablu, însorit, perspectivă, tot ce vrei, tot şi să faci parc fotovoltaic pe el? Spuneţi-mi şi mie, care om gospodar - era să vorbesc urât - care om gospodar s-ar putea gândi la o asemenea poveste? Parc fotovoltaic faci pe terenuri neproductive, faci oriunde în ţară, tai numai o sârmă să te poţi racorda la cablul de curent electric. Nu în Cluj, cu tramvai, cu canalizare, cu gaz metan, faci parc fotovoltaic. E aşa o glumiţă...

Majoritatea proiectelor de care am vorbit îşi propuneau acelaşi lucru: descongestionarea centrului oraşului. Unii visează chiar la un centru integral pietonal. E posibil?

Am să vă răspund cu o întrebare: vi se pare că e aglomerat centrul Clujului?

Dacă îl comparăm cu centrul Bucureştiului, nu.

Ce este în neregulă la Cluj, asta se poate rezolva printr-o decizie, o hotărâre banală a Consiliului Local, hotărâre care să schimbe importanţa şi costul parcărilor din zona centrală. Nu mi se pare normal ca o domnişorică, un domnişorel, un domn, o doamnă, care are slujbă în centru, să poată să vină la slujbă, opt ore, cu maşina personală şi s-o pună într-o parcare, opt ore, plătind câţiva lei pe opt ore, ba unii, cu abonament. Aşa ceva nu există nicăieri în lume. Normal, dacă-i cerere foarte mare de locuri de parcare, pui 10 lei pe oră, 15 lei pe oră, nu ştiu. Creşti preţul atâta încât să rămână întotdeauna un număr de locuri de parcare goale, că nu-ţi mai permiţi atunci să vii la slujbă cu maşina şi, în acelaşi timp, în paralel cu asta, dezvolţi sistemul de transport în comun, bagi maxi-taxi pe toate străduţele. Dai o hotărâre simplă: pe strada cutare nu mai circulă autobuzul, circulă maxi-taxi. Dai la o firmă privată, nu trebuie subvenţionat, n-au locuri de parcare, că ei circulă non-stop pe un anumit traseu. Dar interesele sunt altele. Trebuie făcute eforturi şi mai mari pentru ca fiecare maşină să aibă locul ei de parcare, de garare, de origine. Stau în Mănăştur, am în Mănăştur, la 100, la 200 de metri, nu sub fund, imediat, locul meu de parcare, pe care îl plătesc - nu pe bani mărunţi, care să coste, să aibă importanţă - şi ştiu că în centru e 15 lei ora de parcare. Mă gândesc de cinci ori dacă îmi scot maşina de acolo, să vin la slujbă cu maşina, că 15 lei ora, ori opt ore, deja începi să te gândeşti dacă merită. Invers, dacă eu vreau să opresc jumătate de oră neapărat la acea prăvălie sau la acea farmacie şi am loc de parcare acolo unde vreau eu, e bine. Atât îmi pot permite să plătesc, alea 20 sau 25 de minute, nu va fi un capăt de ţară, că n-o fac toată ziua, dar mă pot duce. E complicat? În vestul "sălbatic", în orăşele de talia Clujului, în centrele istorice n-ai voie să parchezi mai mult de două ore. Nu poţi să plăteşti mai mult de două ore. După două ore, dacă vrei s-o mai ţii, te întorci înapoi, de nu ştiu unde, să mai pui bani. Nu prea faci povestea asta. Asta e tot. Din Cluj, maşinile trebuie scoase, dar nu prin tuneluri, nu prin eroarea, care văd că se continuă, cu parkinguri în centru, ca să aduc maşinile în Cluj. Dacă în parcările mallurilor, ale hipermarketurilor aş mai face un etaj peste ele, din fiare, din structuri uşoare, dacă vin în Cluj, să pot să-mi las maşina acolo şi de-acolo până în centru să fie nişte maxi-taxi din astea. Banal. Şi se poate rezolva, nu tuneluri, nu monorail-uri, nu fel de fel de prostii.