Şcoală de elită cu faţada în prăbuşire

Tencuiala faţadei Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu nu e doar inestetică, ci şi periculoasă. Oficialii instituţiei se tem că vor primi fonduri pentru reparaţii doar după ce se întâmplă o nenorocire.

Crăpături, tencuială care stă să cadă în timp ce bucăţi întregi de cărămidă sunt vizibile din stradă pe faţada clădirii Liceului Bălcescu. "Situaţia s-a agravat mult după ultimele ploi şi furtuni", a precizat Marilena Zamfir, directoarea instituţiei. Conducerea şcolii a depus cereri peste cereri pentru finanţarea reparaţiilor de renovare a faţadei de-a lungul ultimilor ani. "În urma mai multor solicitări şi pentru că de pe peretele dinspre curte cădeau bucăţi de tencuială din ce în ce mai mari, am primit finanţare în 2007 doar pentru repararea acelei laturi a clădirii", a explicat Zamfir. Bugetul lucrării a fost de aproximativ 700.000 de lei şi a inclus realizarea unui proiect de renovare a exteriorului întregii clădiri şi un studiu de fezabilitate. "Fiind clădire veche, are foarte multă igrasie. La un metru sub clădire este apă. Specialiştii au spus că ar trebui făcute multe lucrări pentru stoparea fenomenului. E nevoie de hidroizolaţie, iar soluţia lor era să pună o pompă care să extragă apa din subsol", a mai spus directoarea. Pentru renovarea celorlalte laturi ale clădirii ar fi nevoie de 2.700.000 de lei, la care s-ar adăuga şi cheltuielile necesare schimbării tuturor geamurilor.

Renovarea întregii faţade ar duce şi la reducerea cheltuielilor pentru căldură. Şcoala a plătit în această iarnă chiar şi 60.000 de lei pe lună, iar în ianuarie 2011 gazul metan a costat 100.000 de lei. Conducerea şcolii a făcut cereri în aceşti ani la primărie, la Ministerul Educaţiei şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean. "Ni s-a răspuns doar telefonic că nu sunt bani, să mai avem răbdare. Am mai primit fonduri de la minister, însă puţine, cam 50.000 de lei, cu care am mai renovat sala festivă, care acum arată bine, datorită şi fondurilor şcolii şi sprijinului părinţilor. Au mai venit sume mici pentru lucrări de igienizare, am schimbat pardoseala unde era foarte deteriorată", a explicat Marilena Zamfir. "Nu s-a întâmplat încă să cadă tencuiala pe cineva, dar asta pentru că aşa a vrut Dumnezeu. Sper să nu fie nevoie să se întâmple ceva cu adevărat grav ca să ia cineva măsuri", a adăugat ea. "Se poate ca liceul să fi primit bani, dar să îi folosească pentru alte reparaţii. Oricum, dacă sunt cuprinşi în lista şcolilor care vor primi bani de la municipalitate reparaţiile se pot face doar în timpul vacanţei", a declarat Oana Buzatu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Liceul Bălcescu are 1.470 de elevi în clasele I-XII, o suprafaţă totală de 5.982 de metri pătraţi şi 110 încăperi, din care cele de la subsol nu pot fi folosite, din cauza igrasiei. "Merg copiii şi desenează pe un perete, se duce totul din cauza umezelii, apoi iar desenează, ca la o frescă", povesteşte directoarea. Pe lângă refacerea faţadei şi combaterea igrasiei, clădirea ar mai avea nevoie de refacerea reţelei de canalizare şi de schimbarea uşilor, vechi de la construcţia imobilului, pus în funcţiune în 1870. În tot acest timp, mulţi elevi participă la olimpiade şi concursuri internaţionale, se întorc cu medalii, iar la ultimul examen de bacalaureat liceul a fost între primele din Cluj, cu o promovabilitate de 96,56%.

Lipsă de spaţiu pentru clasa pregătitoare

Pe lângă starea clădirii, o nemulţumire mare a părinţilor elevilor de la Bălcescu ţine de reorganizarea spaţiului şi a programului pentru a putea permite şi organizarea controversatei clase pregătitoare. "Nu avem săli destule, aşa că ar trebui să facem ore şi după-amiaza. Nu sunt de acord cu asta, îi oboseşte mult pe copii şi periclitează calitatea învăţământului. Când vrei să oferi calitate trebuie să şi oferi condiţii. Părinţii sunt de-a dreptul revoltaţi. Cu toţii ar vrea să-şi aducă copilul de dimineaţă, dar nu se implică efectiv în rezolvarea problemei", a declarat directoarea. O soluţie acceptată de toţi ar fi mansardarea unui corp de clădire al şcolii, însă pentru asta ar fi nevoie de alte fonduri însemnate, de care instituţia nu dispune acum.