Ce note au dat clujenii serviciilor din primărie

Serviciul din cadrul primăriei clujene a primit, astfel, nota 8,8. Reprezentantul structurii a menţionat la dezbaterea pe această temă primirea unui sediu corespunzător, avantaj de care nu se bucură prea multe instituţii ale statului, precum şi implementarea unui sistem modern de organizare a publicului, cu numere de ordine. Urmează în top serviciul Taxe şi Impozite, din aceeaşi instituţie, cu 8,5, şi Oficiul Judeţean de Cadastru, cu 8,2.

Pe ultimele locuri în acelaşi clasament se află Serviciul Înmatriculări Auto, cu nota 6, Poliţia Locală a Primăriei Cluj-Napoca, cu 5,9, şi Direcţia Urbanism a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, care a obţinut de la cetăţenii intervievaţi abia 5,4. "Nivelul de satisfacţie nu este de aşteptat să se suprapună perfect cu indicatori mai sofisticaţi ai activităţii unei instituţii, însă în lipsa unor astfel de indicatori, avem o primă imagine, aproximativă, a calităţii unor servicii din partea administraţiei publice", arată realizatorii studiului. Studiul a avut 548 de respondenţi, oameni care şi-au rezolvat diverse probleme în cadrul a 11 instituţii publice clujene, şi s-a făcut la cererea Asociaţiei Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj, cu sprijinul Centrului pentru Studiul Democraţiei. Au fost evaluate, între altele, detalii ca atmosfera din sediu, competenţa funcţionarilor, eficienţa lor, amabilitatea, timpul în care s-a rezolvat problema sau cinstea funcţionarilor.

"Este o premieră, e prima dată când se face un studiu la Cluj despre percepţia populaţiei asupra instituţiilor publice din oraş şi din judeţ. Cercetarea nu are absolut nici o conotaţie politică, dar suntem bucuroşi că a apărut acum, când poate fi analizată cu atenţie de cei care vor cere votul clujenilor în câteva zile. Media e 7, ceea ce ne spune că clujenii sunt mult mai pretenţioşi în raport cu ce li se oferă din partea instituţiilor publice", a declarat Mihnea Măruţă, moderatorul dezbaterii.

Cei câţiva reprezentanţi ai instituţiilor vizate au motivat rezultatele slabe fie prin punerea la îndoială a capacităţii cetăţenilor de a-i evalua pe funcţionari, cum a spus Ligia Subţirică, arhitectul-şef al oraşului, vorbind despre nota celor de al Urbanism, fie prin condiţiile precare de lucru de la unele ghişee. "Noi avem o clădire improprie, oameni mult mai puţini decât ar fi nevoie pentru un judeţ în care îşi rezolvă probleme medicale şi cei din judeţele învecinate, şi de multe ori cetăţenii sunt de-a dreptul ostili", a declarat Crina Grozav, de la Casa de Asigurări de Sănătate Cluj. "Să nu uităm de criză. Multe firme s-au închis şi asta înseamnă contribuţii şi resurse mai puţine", a adăugat ea. "E dorinţa AFA de a schimba în bine viaţa noastră. Ca femei suntem mai grijulii, avem mai multă nevoie de armonie şi de un mediu curat şi bun pentru copiii şi părinţii noştri", a explicat Mihaela Rus, preşedinta AFA.