Câţi bani europeni se pierd în Ardeal

436 de milioane de euro pentru proiecte contractate, dar alte 266 de milioane de euro pentru documentaţia respinsă. Aşa arată cifrele implementării Programului Operaţional Regional (POR) în nord-vestul României, conform unui raport publicat ieri de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV).

Valoarea proiectelor depuse ajunge la 994 de milioane de euro. Dintre acestea, numărul proiectelor contractate este de 337, cu o valoare de 436 de milioane de euro. De cealaltă parte însă, mai bine de 500 de proiecte au fost respinse sau retrase, iar valoarea acestora ajunge la 266 de milioane de euro, adică mai mult de jumătate din suma contractată. Pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au fost alocate 488 de milioane de euro prin POR.

Numărul proiectelor depuse pe cele cinci axe de finanţare (dezvoltare urbană, infrastructură rutieră, infrastructură socială, mediu de afaceri şi turism) este de 1.115, cu o valoare de 993,3 milioane de euro. 337 de proiecte au fost contractate, cu o valoare solicitată de 436 de milioane de euro. "Pe unele măsuri disproporţia e şi mai mare. La microîntreprinderi, proporţia e de 3 la 1. În cele mai multe cazuri, cauza respingerii proiectelor cu finanţare europeană o reprezintă problemele legate de proprietate", consideră directorul ADRNV, Claudiu Coşier (foto). "Beneficiarii nu pot demonstra proprietatea pe obiectivul unde au de făcut lucrări sau chiar numai pe terenul pe unde vor să treacă. Dacă ai o reţea care merge prin subteran, ca să obţii autorizaţie de construire e nevoie de acordul proprietarilor de terenuri pe unde trece conducta. Dacă terenul celor de deasupra nu e clarificat, ADRNV respinge proiectul, pentru că pot apărea situaţii ciudate, să blocheze cineva proiectul sau să facă o reclamaţie şi să ceară daune. Când e vorba de proprietate, nu poţi vorbi de birocraţie", a precizat oficialul ADRNV.

El susţine că din totalul suprafeţei Ardealului de Nord doar 3% este cartată digital. "Restul documentelor, care sunt în arhivele de hârtie, nu se verifică şi se ajunge în situaţia ca unele parcele să se încalece", a menţionat Coşier.