Cum s-a schimbat Jucu în doi ani de Nokia
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 18:07
- Eveniment
- Ascultă știrea
In timp ce primarul “comunei Nokia” se mândreşte cu sediul nou al primăriei, cu noul dispensar, cu parcul cu fântână arteziană luminată şi cu viitorul complex sportiv, sătenii se plâng de gropile de pe drumurile neasfaltate, de lipsa canalizării, de camioanele care tranzitează comuna şi de faptul că nu află în timp util când producătorul de telefoane mobile face angajări.
In februarie 2008 s-a produs primul telefon la fabrica Nokia din Jucu. în februarie 2010, oamenii din comună abordaţi de reporterii ZIUA de CLUJ spun: “Ce Nokia, că e criză!”. Un sătean se plânge că localnicii nu au prioritate la angajarea în fabrica de telefoane. “Acum două săptămâni s-au făcut angajări la Nokia, dar nu a ştiut nimeni. Nici cei de la Nokia, nici Primăria nu a pus un afiş prin care să ne anunţe”, susţine Viorel, care a lucrat în construcţii şi a rămas fără loc de muncă de ceva vreme.
Insă cea mai mare nemulţumire a sătenilor din Jucu este infrastructura. “Bine că primăria bagă miliarde în stadion, în schimb drumurile sunt praştie. E bine să ai stadion, dar mai întâi să bagi canalizare şi să asfaltezi drumurile!”, este de părere Ion Mureşan.
Problema gropilor este agravată de camioanele care tranzitează centrul comunei spre Apahida atunci când pe drumul naţional este control de la Autoritatea Rutieră Română. “Se anunţă prin staţie şoferii de camioane când e control şi intră prin comună. Când trec peste gropi, simţi cum se zguduie casa, ne distrug pereţii. S-a turnat nişte balastru pe drum mai demult şi atât. Si microbuzele cu muncitorii de la Nokia trec pe aici, aşa că Nokia sau Primăria ar putea asfalta”, spune localnicul Avil Drăgan. “Au făcut părculeţe pentru copii şi atât. în rest, tot aşa a rămas comuna”, se revoltă un alt sătean, Florea Pojar, în timp ce-şi conduce căruţa.
De la consiliul neoficial al sătenilor de la una din cele patru-cinci terase de vară din zona centrală a comunei, ne-am dus la Consiliul Local, care s-a întrunit ieri în şedinţă ordinară. Discuţii aprinse pe tema concesionării unor păşuni, planul urbanistic al tribunei stadionului şi un proiect prin care primarul Dorel Pojar vrea să vadă Jucu pe Discovery. “O firmă ne-a făcut o ofertă ca, pentru 2.000 de euro, să realizeze un ghid de promovare a comunei Jucu şi un film de prezentare de 40 de minute cu comuna, cu Nokia, cu băile sărate din Jucu, film care să fie difuzat pe Discovery Channel sau pe National Geographic”, a spus primarul Dorel Pojar.
Tot ieri, a trecut prin Consiliul Local planul urbanistic al viitoarei tribune moderne de la stadionul din Jucu. “Tribuna va avea 700 de locuri pe scaune, o cameră VIP, o zonă pentru ziarişti. Sub tribună vor fi vestiare, bazin de recuperare, saună, sală de forţă. De asemenea, se reface gazonul care a fost pus în 2006 cu 70.000 de lei. Echipa este acum în liga a IV-a, dar vreau să promoveze în liga a III-a şi tind spre liga a II-a”, a declarat primarul Dorel Pojar, care a fost jucător de fotbal şi arbitru. Complexul sportiv va costa 1,3 milioane de lei şi va cuprinde, pe lângă gazon şi tribună, un teren sintetic de fotbal, un teren de baschet şi un teren de tenis.
“Pentru Primăria Jucu nu este criză!”
Bugetul comunei Jucu a strâns din încasări anul trecut 8,45 milioane de lei. Din aceştia, 2,2 milioane de lei au provenit din impozitele totale plătite de fabrica Nokia. în 2008, producătorul de telefoane a vărsat la bugetul local 1,9 milioane de lei.
In aceste condiţii, primarul Dorel Pojar spune că are bani atât pentru asfaltări, cât şi pentru stadion, sediu nou la primărie sau fântână arteziană. “Eu, ca primar, simt că avem nevoie de un astfel de edificiu cum este complexul sportiv, care va fi o mândrie a Clujului. Imi permit că am bani. Pentru Primăria Jucu nu este criză!”, spune primarul, care recunoaşte totuşi că bugetul pe 2010 va fi mai mic cu circa 10% faţă de anul trecut. Pojar spune că se ocupă şi de asfaltări. “Am făcut 2,3 kilometri de asfalt în Jucu de Mijloc, însă fiecare vrea pe sectorul lui. M-am implicat în asfaltarea a 7,8 kilometri de drum judeţean din Gădălin. Urmează în acest an asfaltarea a 5 kilometri de drum comunal din bugetul local”, a spus primarul.
Acesta a precizat că va introduce canalizare în satul Jucu de Sus cu fonduri alocate prin Măsura 322 de Guvern împreună cu Uniunea Europeană. Tot cu bani de la Guvern, prin Ordonanţa nr. 7/2006, primarul spune că va introduce canalizarea în Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie şi Jucu de Sus-Duvana. In cursul anului 2009, reţeaua de apă s-a extins pe 6 kilometri, în două cătune din Jucu.
De asemenea, se lucrează la şcoală pentru mărirea spaţiului de la 8 la 12 săli de clasă. “Sunt mulţi tineri în Jucu. Unii s-au mutat din Cluj-Napoca, după ce a venit Nokia. 200 de oameni din Jucu lucrează la fabrică. Eu i-am anunţat când s-au făcut angajări”, s-a apărat Dorel Pojar.
Ce s-a ales din “raiul imobiliar”
Fabrici noi, furnizori pentru Nokia, blocuri de locuinţe pentru angajaţi, spaţii de agrement şi chiar un teren de golf, acestea erau planurile vehiculate pentru comuna “El Dorado” după anunţul privind instalarea Nokia. între timp, finlandezii au construit hala, dar furnizorii nu au mai ajuns, s-au construit mai multe locuinţe individuale, dar preţurile terenurilor au căzut odată cu agravarea crizei economice.
Anul trecut, Primăria Jucu a eliberat 67 de autorizaţii de construire (AC) şi 91 de certificate de urbanism, în vreme ce în 2008 s-au solicitat peste 100 de AC. De la începutul anului, s-au eliberat abia 10 autorizaţii de construire de locuinţe. în 2009 s-au recepţionat 47 de locuinţe, dintre care 30 apartamente şi 17 case. “S-au vândut apartamente. Au fost contractate într-o perioadă mai bună”, explică Aurel Marc, referent Jucu, omul “responsabil” de cifre din primărie. în localitate şi pe drumul care duce spre centrul comunei se mai zăreşte câte un panou pus de agenţiile imobiliare care anunţă vânzări de terenuri.
Agenţia Grup de Lux, deţinută de familia Cuc, are la ofertă un teren de 80 ha la Jucu, la un preţ de 4 euro/mp, iar parcele mai mici, de 2-8.000 mp, se vând cu 17 euro/mp. Negociabil. în 2007, proprietarii de terenuri ajungeau să ceară peste 70 de euro/mp de teren în Jucu. Nici proprietarii agenţiei clujene, nici Adrian Muntean, un alt om de afaceri interesat de suprafeţe în zona Nokia (cel care l-a denunţat pe fostul primar al comunei pentru cerere de mită), nu au mai apucat să valorifice suprafeţele. “Sunt terenuri proaste pentru construcţii, suprafeţe mari pe dealuri”, explică Dorel Pojar, actualul primar.
Tranzacţii în Jucu nu s-au mai prea făcut însă în ultimele luni, spun reprezentanţii Primăriei şi confirmă proprietarii localnici. “Ar vinde oamenii, dar nu mai vine nimeni cu bani să ia ceva. A fost o vreme când se interesa multă lume, şi eu am vândut. Acum e criză. Vreţi să cumpăraţi terenuri?”, se interesează un localnic. Cu toate acestea, interes mai există pentru suprafeţe la Jucu, dar în alte direcţii decât proiecte imobiliare. Administraţia locală primeşte solicitări de concesionare de terenuri.
Una dintre acestea – 10 ha pentru cultivare de “salcii energetice” – a fost pusă pe tapet chiar la şedinţa de ieri a Consiliului Local, însă cererea Biomaster nu a fost aprobată. în schimb, Primăria pregăteşte licitaţia pentru concesionarea a 10 ha de teren în vederea valorificării apelor sărate din zonă. “Sunt două firme din Cluj care şi-au exprimat intenţia de a realiza o bază de lacuri sărate şi un complex hotelier, investiţie de 25 de milioane de euro, după planurile lor. Acum avem lac sărat, dar e folosit doar de localnici”, a spus primarul.
Fraţii Octavian şi Călin Buzoianu au încheiat un contract de asociere cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, ce are în administrare mai multe suprafeţe în zonă, pentru 1.000 ha de teren. Deocamdată, prin societatea Modern Farm, au dat în funcţiune o fermă de vaci, pe care o vor mări în acest an. Ideile vehiculate după intrarea Nokia la Cluj de realizare de locuinţe, teren de golf, zonă comercială şi de agrement au rămas însă în aşteptare. In schimb, planurile pentru comună vizează extinderea pe segmentul agricol.
